Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
*) A se vedea şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 11 din 25 ianuarie 1995, publicatã în continuare la pag. 8.
Victor Dan Zlatescu - preşedinte
Mihai Constantinescu - judecãtor
Florin Bucur Vasilescu - judecãtor
Ioan Griga - procuror
Florentina Geangu - magistrat-asistent
Pe rol pronunţarea asupra exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 alin. 2 din Codul penal, invocatã de inculpatii Draghici Dumitru, Heroiu Gheorghe şi Duta Constantin, în cauza ce formeazã obiectul Dosarului nr. 3308/1992 al Tribunalului Municipiului Bucureşti - Secţia a II-a penalã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din 9 martie 1994, în prezenta procurorului şi a pãrţilor, fiind consemnate în încheierea din acea data cînd Curtea a aminat pronunţarea la 20 aprilie 1994 şi apoi la 27 aprilie 1994.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
avînd în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 101/P/1992 al Parchetului de pe lîngã Tribunalul Municipiului Bucureşti, Duta Constantin a fost trimis în judecata pentru sãvîrşirea infracţiunii prevãzute în art. 229 din Codul penal referitoare la înşelãciunea în paguba avutului obştesc, iar Heroiu Gheorghe şi Draghici Dumitru pentru infracţiunea prevãzutã de art. 248 alin. 2 din Codul penal privind abuzul în serviciu contra intereselor obşteşti.
În fata Tribunalului Municipiului Bucureşti - Secţia a II-a penalã, la termenul de judecata din 19 mai 1993, inculpatii au invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 248 alin. 2 din Codul penal. În susţinerea exceptiei se arata, în esenta, ca termenul de avut obştesc definit de Codul penal este în contradictie cu dispoziţiile constituţionale privind proprietatea şi, pe cale de consecinta, abrogat conform art. 150 alin. (1) din Constituţie. Se mai arata ca excepţia ridicatã are în vedere şi noţiunea de funcţionar, care nu mai corespunde actualei ordini de drept, pentru ca organismele la care se referã (organe sau instituţii de stat, ori întreprinderi sau organizaţii economice de stat) nu mai exista, Constituţia reglementind un alt sistem de autoritãţi publice.
Prin Încheierea din 19 mai 1993, Tribunalul Municipiului Bucureşti - Secţia a II-a penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate vizind art. 248 alin. 2 din Codul penal. Exprimindu-şi opinia, potrivit dispoziţiilor art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, instanta a considerat ca excepţia este intemeiata, deoarece conceptele de avut obştesc, economie nationala şi funcţionar nu-şi mai gãsesc locul în ordinea de drept instauratã dupã Constituţia din 1991.
În vederea soluţionãrii exceptiei de neconstituţionalitate, au fost solicitate, potrivit Legii nr. 47/1992, puncte de vedere celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
În punctul sau de vedere, Guvernul contesta competenta Curţii Constituţionale, considerind ca este o problema de interpretare ce revine instanţelor judecãtoreşti, iar pe fond susţine ca atît noţiunea de obştesc, folositã în art. 145 din Codul penal, cît şi categoria juridicã de avut obştesc, în care se identifica doar bunurile proprietãţii publice, nu contravin dispoziţiilor constituţionale.
Senatul şi Camera Deputaţilor nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,
examinînd încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul judecãtorului-raportor, concluziile pãrţilor prezentate în şedinţa publica din 9 martie 1994, dispoziţiile legale atacate ca neconstituţionale, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi ale Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:
În legatura cu competenta de soluţionare a exceptiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constata ca aceasta intra în atribuţiile sale chiar dacã dispoziţiile legale invocate a fi neconstituţionale sînt anterioare Constituţiei, întrucît este vorba de raporturi juridice stabilite pe baza lor dupã intrarea în vigoare a legii fundamentale. Este adevãrat ca instanta judecãtoreascã putea face aplicarea art. 150 alin. (1) din Constituţie şi sa constate ca unele dispoziţii din Codul penal sînt abrogate. Instanta însã, deşi a opinat pentru neconstituţionalitatea prevederilor art. 248 alin. 2 din Codul penal, nu a constatat abrogarea în dispozitivul încheierii şi, mai mult, a sesizat Curtea Constituţionalã cu soluţionarea exceptiei.
Potrivit art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate poate viza numai acele dispoziţii legale de care depinde judecarea cauzei.
Curtea Constituţionalã constata ca inculpatul Duta Constantin, care a fost trimis în judecata pentru sãvîrşirea infracţiunii de înşelãciune în paguba avutului obştesc, prevãzutã de art. 229 din Codul penal, a invocat, alãturi de ceilalţi doi inculpati, excepţia de neconstituţionalitate a art. 248 alin. 2 din Codul penal referitor la abuzul în serviciu contra intereselor obşteşti, care nu are legatura cu infracţiunea pentru care a fost trimis în judecata. Pe cale de consecinta, excepţia invocatã de acesta urmeazã a fi respinsã, în considerarea dispoziţiilor art. 23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
În ce priveşte art. 248 din Codul penal, Curtea Constituţionalã constata ca textul, în alin. 1, reglementeazã ipoteza procedurii unei "pagube avutului obştesc", iar în alin. 2, ipoteza producerii unei "pagube importante economiei naţionale". Referitor la prima ipoteza, prin Decizia nr. 11 din 8 martie 1994, Curtea Constituţionalã a constatat ca dispoziţiile art. 248 din Codul penal referitoare la paguba avutului obştesc sînt parţial abrogate potrivit art. 150 alin. (1) din Constituţie, urmînd sa se aplice numai cu privire la bunurile prevãzute în art. 135 alin. (4) din Constituţie, bunuri ce formeazã obiectul exclusiv al proprietãţii publice.
Cu referire la alin. 2 al art. 248 din Codul penal, care reglementeazã ipoteza producerii, prin infracţiune, a unei pagube economiei naţionale, Curtea Constituţionalã constata ca nu exista o similitudine între notiunile de paguba adusã avutului obştesc şi paguba adusã economiei naţionale. În prima ipoteza este avut în vedere patrimoniul unitãţii pagubite, pe cînd al doilea concept se referã la pagubirea economiei naţionale, ceea ce excede sfera patrimoniului unitãţii pagubite. De aceea practica jurisdicţionalã a Curţii Constituţionale referitoare la conceptul de paguba adusã avutului obştesc nu este aplicabilã conceptului de pagubire a economiei naţionale. Mai mult, în temeiul art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituţie, potrivit cãruia statul trebuie sa asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, nu poate fi negat dreptul legiuitorului de a institui mãsuri de protecţie penalã în considerarea acestor interese. Rezulta ca, de principiu, o asemenea protecţie, indiferent ca a fost sau este instituitã, nu poate fi neconstitutionala.
În ce priveşte noţiunea de funcţionar, se constata ca, potrivit art. 72 alin. (3) lit. i) din Constituţie, statutul funcţionarilor publici se reglementeazã prin lege organicã. Rezulta ca, potrivit Constituţiei, reglementarea acestui statut este rezervatã nivelului legii. Cu atît mai mult, deci, conceptul general de funcţionar nu este de nivel constituţional.
În consecinta, reglementãrile referitoare la noţiunea de funcţionar, inclusiv cele legate de infracţiunile sãvîrşite de persoanele care au aceasta calitate, sînt de nivelul legii. De aceea susţinerile privind neconstituţionalitatea notiunii de funcţionar sînt neintemeiate, deoarece reglementarea acestei notiuni în Codul penal nu numai ca nu incalca o prevedere expresã a Constituţiei, ci, dimpotriva, corespunde, asa cum s-a arãtat, conceptiei constituţionale privind reglementarea statutului funcţionarului.
Pentru motivele arãtate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi al art. 1, art. 3 şi art. 13 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate invocatã de Draghici Dumitru, Heroiu Gheorghe şi Duta Constantin în cauza ce formeazã obiectul Dosarului nr. 3308/1992 al Tribunalului Municipiului Bucureşti - Secţia a II-a penalã.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunţatã astãzi, 27 aprilie 1994.
PREŞEDINTE,
Victor Dan Zlatescu
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
-----------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
