Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 378 din 30 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 57 alin. (2), art. 77 si art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 936 din 13 octombrie 2004
Ion Predescu - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (2), art. 77 şi <>art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Regia Naţionalã a Pãdurilor - Romsilva, Direcţia Silvicã Suceava, în Dosarul nr. 10.081/2003 al Tribunalului Suceava - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens apreciazã cã dispoziţiile art. 57 alin. (2) şi ale art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 21 din Constituţie, republicatã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 77 din acelaşi act normativ, acestea constituie norme de procedurã, care nu contravin însã prevederilor constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cãrora "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege".
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 19 mai 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 10.081/2003, Tribunalul Suceava - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (2), art. 77 şi <>art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Regia Naţionalã a Pãdurilor - Romsilva, Direcţia Silvicã Suceava, într-un litigiu de muncã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 57 alin. (2) şi ale art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) şi ale art. 21 alin. (3) din Constituţie, republicatã, deoarece, pe de o parte, "se referã la constatarea nulitãţii contractului de muncã fãrã a face distincţia între nulitatea absolutã şi cea relativã", iar, pe de altã parte, "reglementeazã situaţii sau contracte apãrute, reglementate sau încheiate înainte de intrarea în vigoare a <>Legii nr. 53/2003 ". De asemenea, apreciazã cã dispoziţiile art. 77 din aceeaşi lege sunt contrare prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) din Constituţie, republicatã, prin aceea cã îngrãdesc dreptul unitãţii "de a invoca în apãrarea poziţiei sale şi a intereselor ei legitime şi alte motive decât cele enumerate în decizia contestatã".
Tribunalul Suceava - Secţia civilã apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã, întrucât aspectele invocate "nu sunt probleme de constituţionalitate, ci de aplicare a legii de competenţa instanţei de fond".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, sub toate aspectele. Dispoziţiile legale criticate nu încalcã principiul neretroactivitãţii legii, iar "stabilirea situaţiilor concrete la care se aplicã dispoziţia privind nulitatea contractului de muncã reprezintã o problemã de aplicare a legii, nu de constituţionalitate". Nulitatea contractului se raporteazã la reglementarea legalã în vigoare la data încheierii acestuia. Aratã, de asemenea, cã dispoziţiile legale criticate nu încalcã nici dreptul la un proces echitabil, ele fiind de drept material, iar nu de drept procesual. Interdicţia invocãrii şi a altor motive de încetare a contractului de muncã, în afarã de cele precizate în decizia de concediere, este menitã sã împiedice depãşirea cadrului procesual stabilit.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens aratã cã art. 57 alin. (2) şi <>art. 283 din Legea nr. 53/2003 nu conţin dispoziţii cu caracter retroactiv. Ele se referã doar la efectele constatãrii nulitãţii contractului individual de muncã. Totodatã, considerã cã nici art. 77 din aceeaşi lege nu încalcã prevederile art. 21 din Constituţie, republicatã, întrucât "prin stabilirea obligaţiei angajatorului de a invoca în faţa instanţei, în caz de conflict de muncã, doar motivele de fapt şi de drept precizate în decizia de concediere nu este încãlcat principiul liberului acces la justiţie". Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procedurale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 57 alin. (2), art. 77 şi <>art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 57 alin. (2): "Constatarea nulitãţii contractului individual de muncã produce efecte pentru viitor.";
- Art. 77: "În caz de conflict de muncã angajatorul nu poate invoca în faţa instanţei alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere.";
- Art. 283: "(1) Cererile în vederea soluţionãrii unui conflict de muncã pot fi formulate: [...]
d) pe toatã durata existenţei contractului, în cazul în care se solicitã constatarea nulitãţii unui contract individual sau colectiv de muncã ori a unor clauze ale acestuia;".
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 15 alin. (2): "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.";
- Art. 21: "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. [...]"
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã art. 57 alin. (2) şi art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii nu cuprind nici o dispoziţie potrivit cãreia acestea ar putea fi aplicate cu efecte retroactive. Dimpotrivã, în art. 57 alin. (2) se precizeazã cã efectele constatãrii nulitãţii contractului individual de muncã se produc numai pentru viitor. Sub acest aspect, Curtea observã cã nu are nici o relevanţã dacã nulitatea este absolutã sau relativã, deoarece, în nici un caz, nu pot fi anulate prestaţiile executate de pãrţi (prestarea muncii, plata salariului, alte drepturi şi obligaţii) pe durata existenţei contractului individual de muncã. De altfel, în alin. (1) al art. 57 se prevede cã nulitatea contractului individual de muncã este atrasã de "nerespectarea oricãreia dintre condiţiile legale necesare pentru încheierea valabilã" a acestuia.
Este evidentã, astfel, referirea la condiţiile prevãzute de reglementãrile legale în vigoare la data încheierii contractului individual de muncã, alte condiţii stabilite de acte normative ulterioare neputându-se impune contractelor anterior încheiate. Cauzele de nulitate a contractului, dacã nu au fost eliminate conform art. 57 alin. (3), persistã pe toatã durata existenţei acestuia, fapt ce justificã posibilitatea invocãrii oricând a nulitãţii. Curtea constatã cã aceste dispoziţii legale nu au nici o incidenţã asupra desfãşurãrii unui proces echitabil sau a soluţionãrii cauzelor într-un termen rezonabil.
În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 77 din Codul muncii, Curtea reţine cã acestea constituie norme de procedurã, determinând limitele examinãrii legalitãţii şi temeiniciei deciziei de concediere, respectiv mijloacele procedurale pe care le pot folosi pãrţile în dovedirea susţinerilor lor.
Aceste dispoziţii legale se aflã însã în deplinã concordanţã cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, republicatã, conform cãrora stabilirea procedurii de judecatã intrã în competenţa exclusivã a legiuitorului. Astfel, în cazul conflictelor de muncã, determinate de concedierea angajaţilor, instanţa judecãtoreascã va examina legalitatea şi temeinicia deciziei de concediere în raport cu motivele de fapt şi de drept precizate de angajator în acea decizie, faţã de care salariatul şi-a pregãtit şi formulat apãrãrile. Ca atare, orice alte motive de fapt şi de drept invocate ulterior nu pot influenţa legalitatea şi temeinicia deciziei contestate, care se raporteazã la momentul emiterii deciziei.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţia republicatã, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi alin. (3), precum şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (2), art. 77 şi <>art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Regia Naţionalã a Pãdurilor - Romsilva, Direcţia Silvicã Suceava, în Dosarul nr. 10.081/2003 al Tribunalului Suceava - Secţia civilã.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 30 septembrie 2004.
PREŞEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
_______________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
