Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 378 din 19 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 322 din 14 mai 2009
Acsinte Gaspar - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicatã de Ionicã Cocora în Dosarul nr. 1121.1/208/2006 al Judecãtoriei Caransebeş.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 3 septembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 1121.1/208/2006, Judecãtoria Caransebeş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi. Excepţia a fost ridicatã de Ionicã Cocora cu ocazia rejudecãrii unei cauze penale privind sãvârşirea infracţiunii de abuz de încredere, faptã prevãzutã şi pedepsitã de art. 213 din Codul penal.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile de lege criticate încalcã dispoziţiile constituţionale privind retroactivitatea legii penale mai favorabile, egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi dreptul la apãrare. Aratã cã, potrivit dispoziţiilor art. 279 alin. 2 din Codul de procedurã penalã, modificate prin <>art. I pct. 140 din Legea nr. 356/2006 , plângerea prealabilã se adreseazã organului de cercetare penalã sau procurorului, nemaiexistând niciun caz de adresare a plângerii prealabile direct instanţei de judecatã, ceea ce reprezintã o reglementare mai favorabilã inculpatului. Normele tranzitorii instituite de <>art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 lasã însã în competenţa instanţelor cauzele aflate în curs de judecatã referitoare la infracţiunile pentru care acţiunea penalã a fost pusã în mişcare la plângerea prealabilã adresatã direct instanţei în condiţiile vechii reglementãri cuprinse în art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã, lipsind aceste cauze de faza de urmãrire penalã. De vreme ce instanţa "nu ar mai fi competentã sã fie sesizatã direct pentru infracţiunile pentru care acţiunea penalã se pune în mişcare la plângerea prealabilã, aceastã instanţã nu poate sã fie consideratã, totuşi, competentã în judecarea cauzei în lipsa efectuãrii urmãririi penale doar pentru faptul cã aceasta a început judecarea cauzei".
Judecãtoria Caransebeş apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat nu încalcã dispoziţiile din Constituţie invocate.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. III alin. (3) teza întâi din Legea nr. 356/2006 au fost declarate neconstituţionale prin <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 610/2007 , astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a <>art. III alin. (3) teza întâi din Legea nr. 356/2006 este, potrivit <>art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992 , inadmisibilã. Considerã cã prevederile <>art. III alin. (3) teza a doua din Legea nr. 356/2006 sunt constituţionale, întrucât nu încalcã dispoziţiile din Legea fundamentalã invocate de autorul excepţiei. Deşi legea penalã, prin excepţie, poate retroactiva - este cazul legii penale mai favorabile -, în cauzã este invocatã o lege procesual penalã care este caracterizatã de principiul activitãţii legii. Totodatã, art. 126 alin. (2) din Constituţie lasã la latitudinea legiuitorului stabilirea competenţei instanţelor judecãtoreşti şi a procedurii de judecatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având urmãtorul cuprins: "Cauzele aflate în curs de judecatã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi vor continua sã fie judecate de instanţele competente, potrivit dispoziţiilor aplicabile anterior acestei date. În caz de admitere a apelului sau a recursului, dacã se dispune desfiinţarea sau, dupã caz, casarea hotãrârii şi rejudecarea cauzei, aceasta se va judeca de instanţa competentã, potrivit prezentei legi."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) care consacrã principiul neretroactivitãţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi ale art. 24 referitoare la dreptul la apãrare.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile <>art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Astfel, prin <>Decizia nr. 610 din 20 iunie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 474 din 16 iulie 2007, Curtea a constatat cã dispoziţiile <>art. III alin. (3) teza întâi din Legea nr. 356/2006 sunt neconstituţionale pentru motivele acolo reţinute. Având în vedere prevederile <>art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãrora nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (3) teza întâi din Legea nr. 356/2006 este inadmisibilã.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. III alin. (3) teza a doua din Legea nr. 356/2006 , autorul excepţiei solicitã, în realitate, completarea textului de lege criticat, în sensul ca, în caz de admitere a apelului sau a recursului, dacã se dispune desfiinţarea sau, dupã caz, casarea hotãrârii, instanţa sã trimitã organului de cercetare penalã sau procurorului cauzele în care acţiunea penalã a fost pusã în mişcare la plângerea prealabilã adresatã direct instanţei, potrivit vechii reglementãri cuprinse în art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedurã penalã. O asemenea solicitare nu intrã însã în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale, care, conform <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. III alin. (3) din Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã, precum şi pentru modificarea altor legi, excepţie ridicatã de Ionicã Cocora în Dosarul nr. 1121.1/208/2006 al Judecãtoriei Caransebeş.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 martie 2009.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
__________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect: