Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 377 din 26 aprilie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 34 alin. 2 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 326 din 15 mai 2012
Petre Lãzãroiu - preşedinte
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Univers" - S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 6.726/288/2008 al Tribunalului Vâlcea - Secţia comercialã şi contencios administrativ şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 794D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea nr. 30 din 14 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 6.726/288/2008, Tribunalul Vâlcea - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. 2 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de intimatul-pârât Societatea Comercialã "Univers" - S.A. din Râmnicu Vâlcea cu ocazia soluţionãrii recursului formulat de recurentul-reclamant Societatea Comercialã "Agrodor" - S.R.L. din Râmnicu Vâlcea împotriva Sentinţei civile nr. 7.561 din 22 octombrie 2009, pronunţatã de Judecãtoria Râmnicu Vâlcea într-o cauzã având ca obiect pretenţii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile art. 34 alin. 2 din Codul de procedurã civilã contravin prevederilor constituţionale ale art. 16, art. 21 şi art. 23, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece, "pe de o parte, atunci când se recuzã un judecãtor în recurs nu existã o posibilitate de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare odatã cu fondul pentru cã, fiind pronunţatã în recurs, este irevocabilã, iar pe de altã parte, judecãtorii cunosc acest lucru şi nu se abţin şi în situaţiile concrete de vãditã incompatibilitate".
Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, cu urmãtorul cuprins: "Încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odatã cu fondul."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 23 privind libertatea individualã, precum şi a prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale referitor la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã asupra constituţionalitãţii prevederilor art. 34 alin. 2 din Codul de procedurã civilã s-a mai pronunţat, spre exemplu, prin Decizia nr. 244 din 17 septembrie 2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 15 octombrie 2002, Decizia nr. 1.070 din 20 noiembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 8 decembrie 2007, Decizia nr. 544 din 9 aprilie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 280 din 29 aprilie 2009, şi Decizia nr. 1.191 din 30 septembrie 2010, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 27 octombrie 2010.
Cu acele prilejuri, Curtea a constatat cã recuzarea nu constituie o acţiune de sine stãtãtoare, având ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv al autorului cererii, ci o procedurã simplã şi operativã, integratã procesului în curs de judecatã, al cãrei scop este tocmai asigurarea desfãşurãrii normale a judecãţii, iar nu împiedicarea accesului la justiţie.
Totodatã, Curtea a reţinut cã prevederile de lege criticate se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecatã, care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, este atributul exclusiv al legiuitorului. Aşa cum a statuat în mod constant Curtea Constituţionalã în jurisprudenţa sa, accesul liber la justiţie nu presupune accesul la toate instanţele judecãtoreşti şi la toate cãile de atac prevãzute de lege, deoarece competenţa şi cãile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care, în considerarea unor situaţii speciale, poate institui reguli speciale.
De asemenea, Curtea a constatat cã reglementarea actualã din Codul de procedurã civilã nu lipseşte partea interesatã de dreptul de a ataca încheierea prin care s-a respins recuzarea, iar faptul cã exerciţiul acestui drept este corelat cu contestarea fondului cauzei nu reprezintã un impediment real, sub raport constituţional, al exerciţiului unei cãi de atac.
Prin instituirea acestei proceduri, legiuitorul a urmãrit sã restrângã posibilitatea de tergiversare prin exercitarea abuzivã a unei atare cãi de atac şi sã realizeze un spor de celeritate în soluţionarea cauzelor.
În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale privind egalitatea în drepturi, Curtea a constatat cã, prin prevederile legale deduse controlului de constituţionalitate, legiuitorul nu a instituit un tratament discriminatoriu, ci un regim legal diferit, impus de existenţa unor situaţii procesuale diferite.
Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauzã privesc, în esenţã, aceleaşi aspecte şi având în vedere cã nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor 34 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Univers" - S.A. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 6.726/288/2008 al Tribunalului Vâlcea - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 26 aprilie 2012.
PREŞEDINTE,
PETRE LĂZĂROIU
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
