Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 377 din 22 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Capitolului IV "Masuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, in scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 4 iulie 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV "Mãsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicatã de Bogdan Frimu în Dosarul nr. 10.118/63/2010 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se prezintã personal autorul excepţiei. Lipsesc pãrţile Comisariatul General al Gãrzii Financiare şi Garda Financiarã - Secţia Dolj, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul autorului excepţiei care solicitã admiterea acesteia, precizând cã dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 329/2009 aduc atingere prevederilor art. 41 din Constituţie, întrucât interdicţia de a cumula salariul cu pensia al cãrei cuantum depãşeşte o anumitã valoare reprezintã o îngrãdire a dreptului la muncã. Totodatã, criticã şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.414D/2009 şi aratã cã în nicio ţarã membrã a Uniunii Europene nu existã o asemenea mãsurã a interzicerii cumulului pensiei cu salariul.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 noiembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 10.118/63/2010, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV "Mãsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicatã de Bogdan Frimu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã prevederile de lege criticate, care interzic cumulul pensiei cu salariul, atunci când cuantumul pensiei este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie, aduc atingere dreptului la muncã, precum şi principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor şi dreptului de proprietate. Astfel, aratã cã în nicio ţarã membrã a NATO şi a Uniunii Europene nu a fost adoptatã o astfel de mãsurã anticrizã, precum şi faptul cã dispoziţiile criticate afecteazã în mod special cadrele militare disponibilizate, cu drept la pensie, ca urmare a mãsurilor de reorganizare a armatei. Totodatã, aratã cã dreptul la pensie şi dreptul la salariu reprezintã un "bun" în înţelesul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, astfel cã îngrãdirea acestor drepturi reprezintã şi o încãlcare a dreptului de proprietate. În sfârşit, aratã cã prin stabilirea arbitrarã şi imperativã a limitei pensiei pânã la care se poate realiza cumulul pensiei cu salariul se produc discriminãri între cetãţeni.
Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile cap. IV "Mãsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, dispoziţii potrivit cãrora:
- Art. 17: "(1) Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public, care realizeazã venituri salariale sau, dupã caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitãţi pe bazã de contract individual de muncã, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societãţilor naţionale, companiilor naţionale şi societãţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorialã, pot cumula pensia netã cu veniturile astfel realizate, dacã nivelul acesteia nu depãşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:
a) la data intrãrii în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;
b) dupã data intrãrii în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.";
- Art. 18: "(1) Pensionarii prevãzuţi la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfãşoarã activitãţi profesionale pe bazã de contract individual de muncã, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului capitol, sã îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plãţii pensiei pe durata exercitãrii activitãţii şi încetarea raporturilor de muncã, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacã nivelul pensiei nete aflate în platã depãşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.
(2) Persoanele prevãzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de cumul, sã îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plãţii pensiei pe durata exercitãrii activitãţii şi încetarea raporturilor de muncã, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacã nivelul pensiei nete aflate în platã depãşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.";
- Art. 19: "(1) În situaţia persoanelor care beneficiazã, prin cumul, de pensie/pensii stabilitã/stabilite atât în sistemul public cât şi/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea.
(2) Dacã nivelul pensiilor nete cumulate se situeazã sub nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activitãţi pe bazã de contract individual de muncã, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie, potrivit legii, în cadrul entitãţilor prevãzute la art. 17 alin. (1).
(3) În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, persoana are obligaţia de a-şi exprima opţiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului capitol, cu privire la menţinerea în platã a pensiei faţã de cuantumul cãreia, potrivit art. 17, este permis cumulul.
(4) Prevederile alin. (3) se aplicã şi persoanelor prevãzute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligaţia de a-şi exprima opţiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de imposibilitate a exercitãrii cumulului.";
- Art. 20: "Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul prevãzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4) constituie cauzã de încetare de drept a raporturilor de muncã stabilite în baza contractului individual de muncã sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu.";
- Art. 21: "În cazul în care opţiunea este exprimatã în termenul prevãzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4), plata pensiei/pensiilor se suspendã începând cu luna urmãtoare celei în care a fost exprimatã opţiunea pentru continuarea activitãţii.";
- Art. 22: "Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recupereazã de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripţie.";
- Art. 23: "(1) Angajatorul are obligaţia de a lua mãsurile necesare constatãrii cazurilor prevãzute la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4).
(2) Încãlcarea de cãtre angajator a prevederilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 2.500 lei la 5.000 lei.
(3) Constatarea contravenţiei prevãzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunii prevãzute la alin. (2) se realizeazã de cãtre persoanele împuternicite din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncã.";
- Art. 24: "Contravenţiilor prevãzute la art. 23 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.";
- Art. 25: "Prevederile prezentului capitol se aplicã în mod corespunzãtor şi beneficiarilor de pensie de serviciu stabilitã prin legi speciale.";
- Art. 26: "În aplicarea prevederilor cap. IV, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaboreazã instrucţiuni pânã la data intrãrii în vigoare a acestuia, respectiv în termen de 15 zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I."
Autorul excepţiei considerã cã aceste prevederi de lege sunt contrare urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 16 alin. (2), prin care se aratã cã nimeni nu este mai presus de lege, şi art. 41 privind dreptul la muncã. De asemenea, este invocat art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã în jurisprudenţa sa a mai analizat textele de lege criticate prin prisma aceloraşi argumente ca şi cele invocate în prezenta cauzã. Astfel, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, a reţinut cã nicio dispoziţie constituţionalã nu împiedicã legiuitorul sã suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea mãsurã sã se aplice în mod egal pentru toţi cetãţenii, iar eventualele diferenţe de tratament sã aibã o raţiune licitã. De asemenea, cu privire la stabilirea nivelului pensiei nete pânã la care poate opera cumulul la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat, Curtea a constatat cã acesta respectã condiţiile de obiectivitate (este expres prevãzut de lege, previzibil şi determinabil) şi de rezonabilitate (nivelul salariului mediu brut pe economie constituie o opţiune justã şi echilibratã) impuse de principiul nediscriminãrii. Totodatã, a conchis cã mãsura adoptatã este proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, fiind rezultatul unui echilibru între scopul declarat al legii şi mijloacele folosite în realizarea lui, şi este aplicatã în mod nediscriminatoriu tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziei amintite îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Capitolului IV "Mãsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicatã de Bogdan Frimu în Dosarul nr. 10.118/63/2010 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 martie 2011.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
