Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 373 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Victor Pistolea în Dosarul nr. 32.552/212/2014 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 295D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 382D/2016 şi nr. 422D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Nicolae Cosmin Mariş în Dosarul nr. 3.682/190/2015 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi de Iulian Enescu în Dosarul nr. 52.709/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 295D/2016, nr. 382D/2016 şi nr. 422D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 382D/2016 şi nr. 422D/2016 la Dosarul nr. 295D/2016, care este primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Sentinţa civilă nr. 7.384 din 19 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 32.552/212/2014, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Victor Pistolea cu prilejul soluţionării unei contestaţii la executare formulate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa. 8. Prin Încheierea din 4 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.682/190/2015, Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014. Excepţia a fost invocată de Nicolae Cosmin Mariş, cu prilejul soluţionării unei contestaţii la executare formulate de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa Năsăud. 9. Prin Încheierea din 15 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 52.709/300/2015, Judecătoria Sectorului 2 - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014. Excepţia a fost invocată de Iulian Enescu cu prilejul soluţionării unei contestaţii la executare formulate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 1 alin. (4), art. 4, art. 15 alin. (2), art. 16, art. 21, art. 44, art. 52, art. 53 alin. (2), art. 115 alin. (4) şi (6), art. 124 alin. (1) şi (3), art. 126 alin. (6) şi art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie. În acest sens, arată că adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care lipseşte de eficienţă hotărâri judecătoreşti, prin amânarea executării acestora, reprezintă o gravă ingerinţă a puterii executive în activitatea puterii judecătoreşti, fiind astfel încălcat principiul separaţiei puterilor în stat. 11. În acelaşi timp, în măsura în care sunt afectate titluri executorii obţinute în urma soluţionării unor litigii aflate pe rolul instanţelor de judecată, se aduce atingere principiului neretroactivităţii legii civile, precum şi principiului securităţii juridice şi al previzibilităţii legii. În legătură cu acest din urmă aspect, arată că justiţiabilii, având în vedere contextul legislativ care exista în momentul începerii procedurilor judiciare pentru recuperarea taxelor percepute în mod ilegal se bazau pe corectitudinea statului în conduita sa raportată la restituirea ce avea să se realizeze în baza titlurilor executorii. 12. Totodată, autorii excepţiei consideră că este înfrânt şi principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, întrucât se creează o diferenţă de tratament juridic nejustificată între persoanele care au iniţiat, în acelaşi timp, procese de restituire a sumelor plătite nedatorat cu titlu de taxe de poluare sau taxe pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Astfel, de o parte se situează persoanele care au obţinut, în urma aceluiaşi gen de procese, titluri executorii şi au reuşit executarea acestora, iar de altă parte sunt cei care, chiar dacă aveau titluri executorii obţinute în urma procedurilor judiciare, nu le-au pus în executare până la intrarea în vigoare a acestor dispoziţii şi nu se mai pot adresa în prezent organelor de executare silită. Restrângerea accesului justiţiabililor la mijloacele legale de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti încalcă, deopotrivă, prevederile art. 53 alin. (2) din Constituţie. Criteriul utilizat pentru crearea regimului juridic diferenţiat nu este unul obiectiv şi raţional, fiind impus doar de un aspect strict temporal, care delimitează justiţiabilii într-un mod aleatoriu, după cum aceştia au obţinut în timp util titlurile executorii şi au reuşit să le pună în executare. 13. Totodată, autorii excepţiei susţin că persoanele îndreptăţite la restituire sunt practic private de o despăgubire adecvată şi într-un termen rezonabil pentru prejudiciul cauzat prin plata nedatorată a taxei. 14. De asemenea, arată că este inechitabil şi excesiv ca statul, în calitate de debitor, să aibă posibilitatea de a prelungi cu 5 ani executarea obligaţiei sale de a achita sumele la care a fost obligat, în condiţiile în care contribuabilii nu au posibilitatea de a-şi eşalona plata taxelor şi impozitelor. 15. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate, autorii excepţiei invocă şi cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunţată în Cauza Ruianu împotriva României, în care s-a reţinut că art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale protejează în egală măsură şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminenţa dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părţi. Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. 16. De asemenea, autorii arată că sunt încălcate dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţie, deoarece, prin hotărârile preliminare din 7 aprilie 2011 şi 7 iulie 2011, pronunţate în cauzele Tatu împotriva României şi Nisipeanu împotriva României, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că taxa de poluare reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, cu modificările şi completările ulterioare, contravine dispoziţiilor art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, întrucât are ca efect descurajarea importului şi punerii în circulaţie în România a unor vehicule de ocazie, cumpărate în alte state, în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piaţa naţională şi introduse pe această piaţă înainte de intrarea ei în vigoare. În consecinţă, statul român a fost obligat să restituie taxele încasate de la contribuabili într-un mod ce contravine dreptului Uniunii Europene. Prin eşalonarea restituirii acestor sume, Statul român se opune efectelor hotărârilor mai sus amintite. 17. În sfârşit, autorii excepţiei arată că argumentele cuprinse în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 nu sunt de natură să justifice adoptarea acestui act normativ în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, întrucât nu pun în evidenţă existenţa unei stări extraordinare. În plus, este afectat dreptul de proprietate, care este un drept fundamental. Măsura instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 nu poate fi considerată una de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - statul - şi cele ale creditorului - persoana îndreptăţită la restituire -, ci, dimpotrivă, se poate aprecia că persoana îndreptăţită suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său. 18. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă, Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă şi Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. 19. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 20. Guvernul invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. 21. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. 22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015, cu modificările ulterioare. Dispoziţiile criticate au următoarea redactare: "(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora. (2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) se soluţionează, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administraţia Fondului pentru Mediu, după caz. (3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2). (4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept. (5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică. (6) Procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului finanţelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1). (7) Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6)." 25. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei puterilor în stat, art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 15 alin. (2) referitor la principiului neretroactivităţii legii civile, art. 16 privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 115 alin. (4) şi (6) referitor la condiţiile emiterii ordonanţelor de urgenţă, art. 124 alin. (1) şi (3) privind înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (6) privind instanţele judecătoreşti şi art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană. 26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, constatând constituţionalitatea acestora, prin Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, Decizia nr. 251 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 12 iunie 2015, Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015 şi Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 14 decembrie 2015. 27. Prin deciziile menţionate, Curtea a reţinut că art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 instituie eşalonarea plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015. Plata acestora se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora [alin. (1) al art. XV]. De asemenea, se prevede că pe această perioadă orice procedură de executare silită se suspendă de drept [alin. (4) al art. XV]. 28. Cererile de restituire se soluţionează în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administraţia Fondului pentru Mediu [alin. (2) al art. XV]. În urma modificărilor aduse art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 prin articolul unic din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2015 privind modificarea art. XV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 21 august 2015, plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administraţia Fondului pentru Mediu, după caz. Procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului finanţelor publice [alin. (6) al art. XV]. De asemenea, sumele prevăzute prin hotărârile judecătoreşti prevăzute la alin. (1) al art. XV plătite în temeiul acestei ordonanţe de urgenţă se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică [alin. (5) al art. XV]. Acelaşi regim este aplicabil şi pentru plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită [alin. (7) al art. XV]. 29. Curtea a mai constatat prin Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragraful 44, că măsura suspendării de drept a procedurilor de executare este una necesară pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eşalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătoreşti, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidenţa acesteia. 30. Referitor la aspectele privind constituţionalitatea extrinsecă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 privind existenţa unei situaţii extraordinare sau unor elemente de oportunitate, Curtea, prin Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, paragraful 38, a reţinut că există o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă şi independentă de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român. De asemenea, Curtea a constatat că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în vederea atenuării efectelor unei stări de criză economică generalizată. O atare finalitate economică implică, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară şi energică. În consecinţă, adoptarea măsurii criticate reclamă, în mod indubitabil, urgenţă; or, reglementarea urgentă a situaţiei rezultate în condiţiile de criză economică nu putea fi făcută în mod rapid şi rezonabil nici prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului asupra unui proiect de lege şi nici prin adoptarea unui proiect de lege cu procedura de urgenţă. În aceste condiţii, pentru conservarea stabilităţii economice a statului, singurul instrument rămas la îndemâna Guvernului a fost adoptarea unei ordonanţe de urgenţă. 31. Cu privire la criticile de natură intrinsecă formulate, şi anume cele referitoare la constituţionalitatea instituirii eşalonării plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii, precum şi a suspendării de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea Constituţională a reţinut (Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragrafele 3-40), în esenţă, că dreptul la justiţie garantat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale protejează în egală măsură şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii. Executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată. Legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eşalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt şi dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa. S-a mai arătat că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 îndeplinesc aceste cerinţe. 32. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce priveşte tratamentul juridic diferit aplicat aceleiaşi categorii de persoane, prin Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, Curtea a reţinut că această diferenţă se justifică în mod obiectiv şi rezonabil, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 urmăreşte un scop legitim - menţinerea echilibrului bugetar şi respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecţiei mediului şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Ca atare, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic. 33. Sub aspectul pretinsei încălcări a dreptului de proprietate privată, Curtea, admiţând, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un "bun" în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, a reţinut că Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Totodată, faptul că dispoziţiile legale criticate, aplicându-se pentru viitor, prevăd actualizarea sumelor datorate cu indicele preţurilor de consum, asigură executarea integrală a titlului, fără a fi încălcat dreptul de proprietate. 34. Referitor la invocarea legislaţiei Uniunii Europene şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea a precizat că prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, a statuat că "în cauză, deşi înţelesul normei europene a fost desluşit de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cerinţele rezultate din această hotărâre nu au relevanţă constituţională, ele ţinând mai degrabă de obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-şi eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituţia României". Aplicând aceste considerente în examinarea constituţionalităţii prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, Curtea a reţinut că legiuitorul a respectat hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, tocmai prin emiterea actului normativ criticat, act care este în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei. 35. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi ale art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi principiul neretroactivităţii legii, Curtea, prin Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, paragraful 43, a constatat că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci stabileşte anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, şi, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor. 36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor mai sus invocate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Victor Pistolea în Dosarul nr. 32.552/212/2014 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Nicolae Cosmin Mariş în Dosarul nr. 3.682/190/2015 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi de Iulian Enescu în Dosarul nr. 52.709/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 2 iunie 2016.
