Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 373 din 14 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, în ansamblul său, şi, în special, a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 373 din 14 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, în ansamblul său, şi, în special, a dispoziţiilor art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 9 iulie 2015

Comenteaza legea


    Augustin Zegrean        - preşedinte
    Petre Lăzăroiu          - judecător
    Mircea Ştefan Minea     - judecător
    Daniel Marius Morar     - judecător
    Mona-Maria Pivniceru    - judecător
    Puskas Valentin Zoltan  - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu   - judecător
    Tudorel Toader          - judecător
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Istvan Ion în Dosarul nr. 309/2/2015 (număr vechi 428/2015) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 366D/2015.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 16 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 309/2/2015 (număr vechi 428/2015), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar. Excepţia a fost ridicată de Istvan Ion cu prilejul soluţionării unei cauze având ca obiect obligaţia de a face.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că Legea nr. 283/2011 a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, cuprinsul legii adoptate de Camera Deputaţilor fiind total diferit de cel adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată. Astfel, Camera Deputaţilor a eliminat complet modificările adoptate de Senat şi a operat modificări şi completări esenţiale, concretizate într-un număr de 23 de articole, cuprinse în art. II din lege, care nu se regăsesc în forma adoptată de Senat. În sprijinul celor susţinute invocă cele reţinute de Curtea Constituţională cu privire la principiul bicameralismului prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, Decizia nr. 1.093 din 15 octombrie 2008, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010 şi Decizia nr. 3 din 15 ianuarie 2014.
    6. În continuare, arată că dispoziţiile art. 18 din legea criticată încalcă prevederile Constituţiei referitoare la condiţiile în care poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi. Astfel, consideră că motivele invocate pentru adoptarea măsurilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 nu pot constitui o justificare pentru neacordarea unor drepturi. De asemenea, restrângerea drepturilor din perspectiva unei simple utilităţi publice nu poate fi acceptată. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 1 iulie 1961, pronunţată în Cauza Lawless contra Irlandei, potrivit cărora, în cazul instituirii unor măsuri derogatorii, cu caracter excepţional, statul trebuie să acţioneze astfel încât să fie protejate valorile enumerate de art. 15 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. De asemenea, arată că dispoziţiile legii criticate aduc atingere prevederilor art. 47 din Constituţie referitoare la dreptul la pensie, întrucât art. 117 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice stipulează că "Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plăţii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor teritoriale de pensii, respectiv a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel". Dispoziţii asemănătoare sunt şi în art. 43 alin. (2) din Legea nr. 341/2004. Prin urmare, rezultă că indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 din Legea nr. 341/2004 are acelaşi statut juridic cu cel al pensiei, iar veniturile din pensie sunt garantate la nivel constituţional şi beneficiază de protecţie.
    7. De asemenea, autorul excepţiei susţine că se creează o discriminare între cetăţenii cărora nu li se mai acordă indemnizaţiile reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004 şi cei care, în temeiul aceleiaşi legi, continuă să primească astfel de indemnizaţii.
    8. În susţinerea caracterului discriminator al dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 283/2011 invocă şi faptul că, în timp ce revoluţionarii sunt privaţi de drepturile prevăzute de lege pentru un an, alte categorii de persoane, precum cadrele militare înlăturate de comunişti, primesc un drept pe care nu îl aveau anterior. Mai mult, cuantumul indemnizaţiilor pentru aceştia din urmă este de 3.335.116 lei pentru anul 2012, sumă acordată unui număr de 300 de beneficiari, în timp ce pentru revoluţionari cuantumul indemnizaţiilor se ridică la 2.000.000 lei pentru acelaşi an, suma revenind unui număr de aproximativ 10.000 de beneficiari.
    9. Totodată, consideră că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor Legii fundamentale care consacră demnitatea şi libera dezvoltare a personalităţii umane ca valori supreme ale statului român, deoarece suspendă drepturi acordate unor persoane în virtutea contribuţiei lor deosebite la desfăşurarea Revoluţiei din Decembrie 1989.
    10. În sfârşit, susţine că restrângerile aduse dreptului la indexarea salariilor, la pensie pentru vechime în muncă şi la indemnizaţiile de gratitudine pentru fapte de eroism naţional - asimilate pensiilor - sunt lipsite de temei constituţional.
    11. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că nu poate fi reţinută critica referitoare la încălcarea principiului bicameralismului, întrucât legea a fost dezbătută atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat. De asemenea, arată că nu este încălcat dreptul la un nivel de trai decent, deoarece indemnizaţia prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 era cuvenită doar în măsura în care persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Aşadar, aceasta nu este unica sursă de venit a acestor persoane pentru a se pune în discuţie atingerea dreptului la un nivel de trai decent. Mai mult, în materie de politici sociale, statul trebuie să se bucure de o anumită marjă de apreciere în privinţa instituirii, modificării ori suprimării anumitor măsuri, în funcţie de condiţiile economico-sociale. Neavând caracter fundamental, neacordarea indemnizaţiei pretinse nu poate fi privită prin prisma art. 53 din Constituţie.
    12. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Din examinarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate Curtea constată că, alături de criticile de neconstituţionalitate extrinsecă vizând Legea nr. 283/2011, autorul excepţiei critică şi dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, dispoziţii care au următorul conţinut: "În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă." Dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, aveau, în anul 2012, următorul conţinut: "(4) De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor." Curtea constată că dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 au avut o aplicabilitate temporară, în cursul anului 2012. Întrucât continuă să îşi producă efectele juridice în cauza în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii legale pot fi supuse controlului de constituţionalitate, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituţională a statuat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Prin urmare, obiectul controlului de constituţionalitate urmează să îl constituie dispoziţiile Legii nr. 283/2011 în ansamblul său şi, în special, dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010.
    16. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege contravin următoarelor texte din Constituţie: art. 61 alin. (2) referitor la structura Parlamentului, art. 47 privind dreptul la un nivel de trai decent şi dreptul la pensie şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, autorul susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii şi aduc atingere demnităţii umane, făcând astfel trimitere la prevederile art. 16 din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi ale art. 1 alin. (3) din acelaşi act normativ fundamental privind valorile supreme ale statului român, între care se numără şi demnitatea omului.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile Legii nr. 283/2011 şi cele ale art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, faţă de criticile de neconstituţionalitate vizând încălcarea principiului bicameralismului cu prilejul adoptării Legii nr. 283/2011, ca urmare a completărilor aduse de către Camera decizională proiectului de lege, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a reţinut că aceste completări "privesc măsuri financiare în domeniul bugetar, obiect identic celui reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008. Astfel, Curtea apreciază că, în realitate, conţinutul juridic al legii adoptate de Camera decizională este acelaşi cu cel propus de iniţiator, Guvernul. De asemenea, nu se poate vorbi despre o configuraţie deosebită, de vreme ce legea aprobată păstrează dispoziţiile articolului unic din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, completând conţinutul acestei ordonanţe cu un nou articol, care cuprinde o serie de reglementări cu un obiect asemănător."
    18. Referitor la critica potrivit căreia dispoziţiile Legii nr. 283/2011 ar restrânge exerciţiul unor drepturi sau libertăţi, fără respectarea condiţiilor impuse de art. 53 din Constituţie, Curtea, prin decizia amintită mai sus, a statuat că, în ceea ce priveşte drepturile consacrate la nivel constituţional, au fost întrunite cerinţele constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiul drepturilor fundamentale. Totodată, a arătat că "În ceea ce priveşte dispoziţiile legii criticate vizând limitarea ori chiar neacordarea în anul 2012 a unor drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând în consecinţă un caracter fundamental, Curtea reţine că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale." În această din urmă categorie se încadrează şi drepturile la care se referă art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, respectiv indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004.
    19. Tot cu privire la indemnizaţia reparatorie prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, Curtea a arătat, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014, că "simpla trimitere pe care textul art. 43 din Legea nr. 341/2004 o face la legislaţia privind pensiile în ceea ce priveşte procedura de stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire ori contestare a indemnizaţiilor, respectiv la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu acest titlu, nu semnifică faptul că această indemnizaţie reprezintă un aspect al dreptului la pensie."
    20. Referitor la susţinerile potrivit cărora dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 ar fi discriminatorii, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, a arătat că acest text de lege "vizează doar una dintre categoriile de persoane enumerate de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, respectiv cele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu erau încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizau venituri, din motive neimputabile lor. Or, [...] aceste categorii de persoane se află într-o situaţie obiectiv diferită faţă de cea a celorlalte categorii de persoane beneficiare ale Legii nr. 341/2004, astfel că instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificaţia încălcării principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor. Cu atât mai mult nu se poate vorbi despre existenţa unei discriminări între destinatarii Legii nr. 341/2004 şi beneficiarii unor indemnizaţii în temeiul altor acte normative, criteriile de acordare a diferitor beneficii fiind evident diferite."
    21. În sfârşit, analizând susţineri asemănătoare celor invocate în prezenta cauză referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale care consacră demnitatea omului ca valoare supremă a statului român, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, a reţinut, în esenţă, că, deşi temeiul moral al acordării dreptului la indemnizaţie reparatorie, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, "acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989".
    22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    23. În final, Curtea reţine că, începând cu luna ianuarie 2015, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, şi Ordonanţei Guvernului nr. 1/2015 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2015, s-au modificat prevederile art. 3 şi 4 din Legea nr. 341/2004, care stabileau categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri (introducându-se un nou titlu, "Luptător cu Rol Determinant"), iar noul conţinut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară începând cu anul 2015.

    24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Istvan Ion în Dosarul nr. 309/2/2015 (număr vechi 428/2015) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, în ansamblul său, şi, în special, dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 mai 2015.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Patricia Marilena Ionea

                                     ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 373 din 14 mai 2015

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"