Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 371 din 25 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 10 alin. (6) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 6 mai 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 10 alin. (6) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ioan Munteanu în Dosarul nr. 819/117/2007 al Tribunalului Cluj - Secţia civilã.
La apelul nominal se prezintã, pentru autorul excepţiei, avocatul Dan C. Stegãroiu, cu delegaţie depusã la dosar. Lipseşte cealaltã parte, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Avocatul autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia pentru aceleaşi motive pe care le-a invocat în notele scrise depuse la dosar cu ocazia invocãrii excepţiei de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã, întrucât criticile de neconstituţionalitate vizeazã o omisiune de reglementare.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea nr. 466/2007 din 13 iunie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 819/117/2007, Tribunalul Cluj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 10 alin. (6) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ioan Munteanu.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 1 alin. (5) din Legea fundamentalã, potrivit cãrora "respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie". De aceea, având în vedere aceste dispoziţii constituţionale, textul de lege criticat contravine art. 1156 din Codul civil, care dispune cã, "ori în ce chip ar pieri sau s-ar pierde lucrul furat, pierderea sa nu libereazã pe cel care l-a sustras de a face restituirea preţului". Aceastã prevedere cu valoare de principiu nu poate fi înfrântã nici chiar de o lege specialã, întrucât la instituirea obligaţiei de restituire, chiar dacã pieirea s-ar datora forţei majore, s-a avut în vedere sancţionarea unei conduite abuzive, care în speţã ar fi preluarea imobilului fãrã titlu valabil.
Autorul excepţiei mai susţine cã textul de lege criticat contravine unui alt principiu din dreptul civil, anume acela "al interzicerii" îmbogãţirii fãrã justã cauzã, or, aratã acesta, chiar şi în condiţiile unor calamitãţi naturale s-au încasat prime de asigurare "care nu pot profita celui care prin abuz de lege a devenit proprietarul construcţiei".
Considerã, de asemenea, cã prevederile de lege criticate contravin şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece proprietarii cãrora nu le-a fost confiscatã averea au avut posibilitatea sã ia mãsuri de conservare, astfel cã riscul efectelor calamitãţilor naturale a fost mai redus, în timp ce proprietarii cãrora le-a fost confiscatã averea dobânditã licit nu au putut sã ia aceste mãsuri de conservare.
În continuare, este invocatã şi încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), cu motivarea cã "ideea de echitate se pierde, întrucât persoana îndreptãţitã nu a beneficiat de fructele cuvenite şi nu poate beneficia nici de compensaţia în bani pentru bunul pierit".
Şi, în fine, apreciazã cã textul de lege criticat contravine şi art. 44 alin. (3) şi (8) din Legea fundamentalã, deoarece, prin interpretarea lui "abuzivã", "se consfinţesc despãgubiri pentru construcţiile preluate fãrã titlu valabil".
Tribunalul Cluj - Secţia civilã considerã cã textul de lege criticat este neconstituţional în raport de art. 44 alin. (3) şi (8) din Legea fundamentalã, "având în vedere faptul cã s-a consacrat legal caracterul abuziv al preluãrii imobilului la stat, fãrã ca fostul proprietar sã fi beneficiat de o justã şi prealabilã despãgubire şi fãrã ca exproprierea sã se justifice pentru cazuri de utilitate publicã". În ce priveşte criticile de neconstituţionalitate în raport cu celelalte dispoziţii constituţionale, aratã cã acestea sunt neîntemeiate.
Potrivit <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate. Astfel, în ce priveşte invocarea încãlcãrii art. 1 alin. (5) din Constituţie, aratã cã între textul de lege criticat şi aceastã dispoziţie constituţionalã nu existã o legãturã directã. Eventuala atingere adusã normelor constituţionale se apreciazã în raport de alte dispoziţii din Legea fundamentalã. Referitor la încãlcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie, aratã cã motivarea autorului porneşte de la o greşitã comparaţie între situaţia persoanelor cãrora nu li s-a confiscat averea şi cele ale cãror bunuri au fost preluate sub orice formã de cãtre stat. Cele douã situaţii au ipoteze diferite, astfel cã nu se poate susţine încãlcarea principiului constituţional al egalitãţii în drepturi.
În ce priveşte încãlcarea art. 21 alin. (3) din Constituţie, aratã cã autorul excepţiei confundã "echitabilitatea" procesului prevãzutã de acest text constituţional cu "echitabilitatea" soluţiei oferite de legiuitor pentru ocrotirea dreptului pretins de reclamant.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate nu contravin normelor constituţionale invocate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei îl reprezintã prevederile <>art. 10 alin. (6) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au urmãtoarea redactare: "(6) În cazul imobilelor preluate în mod abuziv şi ale cãror construcţii edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamitãţi naturale, persoana îndreptãţitã beneficiazã de restituirea în naturã pentru terenul liber. Dacã terenul nu este liber, mãsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent."
Textele constituţionale considerate a fi încãlcate sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind obligaţia respectãrii Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor ţãrii, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 44 alin. (3) şi (8) privind dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã scopul <>Legii nr. 10/2001 a fost acela de a institui mãsuri reparatorii în interesul proprietarilor ale cãror imobile au fost preluate în mod abuziv, nu numai prin restituirea în naturã a acestora, ci şi prin stabilirea de mãsuri reparatorii prin echivalent.
Aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu, <>Decizia nr. 314 din 14 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 22 octombrie 2004, "Soluţia de restituire a unor asemenea categorii de imobile este rezultatul opţiunii legiuitorului şi are la bazã exercitarea dreptului pe care acesta îl are în a decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi a abuzurilor din legislaţia trecutã [...]".
Aceste considerente îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Prevederile <>art. 10 alin. (6) din Legea nr. 10/2001 , instituind principiul restituirii în naturã sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv, sunt în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cãrora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Nu poate fi reţinutã nici încãlcarea principiului constituţional al liberului acces la justiţie, prevãzut de art. 21, dat fiind cã persoanele îndreptãţite la restituire au posibilitatea sã se adreseze instanţelor de judecatã şi sã conteste deciziile administrative de soluţionare a cererii de restituire a imobilelor. Astfel, <>art. 26 alin. (3), cuprins în cap. III din Legea nr. 10/2001 , intitulat "Proceduri de restituire", prevede cã: "(3) Decizia sau, dupã caz, dispoziţia motivatã de respingere a notificãrii sau a cererii de restituire în naturã poate fi atacatã de persoana care se pretinde îndreptãţitã la secţia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripţie se aflã sediul unitãţii deţinãtoare sau, dupã caz, al entitãţii învestite cu soluţionarea notificãrii, în termen de 30 de zile de la comunicare."
Şi, în fine, cu privire la raportarea de cãtre autorul excepţiei a dispoziţiilor atacate la prevederile art. 1156 din Codul civil, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat cã examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din aceastã comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Rezultã deci cã nu ne aflãm în prezenţa unei chestiuni privind constituţionalitatea, ci a unei simple contrarietãţi între norme legale din acelaşi domeniu, coordonarea legislaţiei în vigoare fiind de competenţa autoritãţii legiuitoare.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 10 alin. (6) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Ioan Munteanu în Dosarul nr. 819/117/2007 al Tribunalului Cluj - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 martie 2008.
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
