Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 369 din 5 iulie 2005  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin   Ordonanta Guvernului nr. 35/2002     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 369 din 5 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliilor locale, aprobat prin Ordonanta Guvernului nr. 35/2002

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 794 din 1 septembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , excepţie ridicatã de Filiala Teritorialã Argeş a Partidului Naţional Liberal în Dosarul nr. 1.592/CAF/2005 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã, Complet specializat de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, Filiala Teritorialã Argeş a Partidului Naţional Liberal, prin avocaţi, precum şi partea Consiliul Judeţean Argeş, prin avocat, lipsã fiind prefectul judeţului Argeş, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentanţii autorului excepţiei solicitã admiterea acesteia, arãtând cã orice act administrativ efectuat cu nerespectarea legii trebuie sã fie supus cenzurii instanţelor judecãtoreşti, iar lipsa unei cãi de atac împotriva unui asemenea act administrativ este de naturã a încãlca prevederile art. 21 şi ale art. 52 din Constituţie. În acest sens, este invocatã hotãrârea pronunţatã de Curtea Europeanã a Drepturilor Omului în cauza Golder împotriva Regatului Unit, 1975, prin care s-a stabilit cã este necesarã o protecţie ridicatã a accesului la justiţie pentru a elimina riscul arbitrariului. De asemenea, se susţine cã prevederile legale criticate încalcã dispoziţiile art. 11 şi ale art. 20 din Constituţie, raportate la prevederile art. 10 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi ale art. 30 şi 31 din Constituţie. În acest sens, reprezentanţii autorului excepţiei aratã cã prevederile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , restrâng în mod nejustificat accesul la informaţii al publicului cu privire la finanţarea campaniei electorale.
Totodatã se solicitã schimbarea liniei jurisprudenţiale a Curţii, impusã prin <>Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005 .
Reprezentantul Consiliului Judeţean Argeş solicitã respingerea excepţiei şi menţinerea jurisprudenţei Curţii în materie. Se susţine cã accesul liber la justiţie nu este încãlcat, având în vedere cã hotãrârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacatã de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ, iar hotãrârea de declarare ca legal constituit a consiliului local nu are decât un caracter constatator al parcurgerii unei proceduri, astfel încât nu produce efecte juridice şi, în consecinţã, nu poate fi atacatã în justiţie.
De asemenea, se mai aratã cã în faţa instanţei de fond autorul excepţiei a susţinut neconstituţionalitatea textului criticat invocând doar dispoziţiile constituţionale ale art. 21.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã prevederile legale criticate nu încalcã textul art. 21 din Constituţie, având în vedere caracterul constatator al hotãrârii de declarare ca legal constituit a consiliului local. În consecinţã, se apreciazã cã nu existã motive de naturã a schimba jurisprudenţa Curţii în materie.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 28 martie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.592/CAF/2005, Tribunalul Argeş - Secţia civilã, Complet specializat de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , excepţie ridicatã de Filiala Teritorialã Argeş a Partidului Naţional Liberal într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei acţiuni pentru anularea actelor administrative referitoare la constituirea consiliului judeţean şi la alegerea preşedintelui de şedinţã a acestuia.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultã din încheierile de şedinţã ale instanţei din 21 martie 2005 şi 28 martie 2005, autorul acesteia susţine cã dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , contravin prevederilor constituţionale ale art. 21, 53 şi ale art. 154 alin. (1). Se apreciazã cã, urmare a revizuirii Constituţiei, prevederile criticate au ieşit din vigoare, având în vedere contrarietatea acestora cu dispoziţiile art. 21 şi 53 din Constituţie.
Tribunalul Argeş - Secţia civilã, Complet specializat de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În argumentarea acestei opinii instanţa apreciazã cã textul legal criticat nu cuprinde dispoziţii de naturã a încãlca accesul liber la justiţie, ci "dispoziţii care definesc natura juridicã a hotãrârilor adoptate de organele locale nou alese - caracter constatator".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se susţine cã "hotãrârile de alegere a comisiei de validare, a celei de validare a mandatelor de consilieri locali, a celei de constituire a consiliului local ori a celei de alegere a preşedintelui de şedinţã nu întrunesc condiţiile pentru declanşarea unei acţiuni în contencios administrativ, deoarece nu produc efecte juridice, ele având doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri prevãzute de lege." În acest sens este invocatã şi <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 18 din 20 ianuarie 2005 .
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere sunt citate considerentele care au stat la baza <>Deciziei Curţii Constituţionale nr. 18 din 20 ianuarie 2005 .
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 2 februarie 2002, ordonanţã aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 673/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 953 din 24 decembrie 2002. Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au urmãtorul cuprins:
"Hotãrârile nr. 1-4 se semneazã de preşedintele de vârstã şi de cei 2 asistenţi ai acestuia şi se contrasemneazã de secretar. Aceste hotãrâri au caracter constatator. Ele nu produc efecte juridice, neputând forma obiectul unor acţiuni în justiţie."
Hotãrârile la care se referã textul citat sunt cele de alegere a comisiei de validare, cele de constatare a rezultatului validãrii mandatelor de consilieri locali, cele de constituire a consiliului local şi cele de alegere a preşedintelui de şedinţã.
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei, astfel cum rezultã din încheierile de şedinţã ale instanţei din 21 martie 2005 şi 28 martie 2005, sunt cele ale art. 21, ale art. 53 alin. (1) şi ale art. 154 alin. (1). Curtea observã cã, deşi în susţinerea excepţiei este invocat întregul text al art. 21 din Constituţie, în realitate, astfel cum rezultã din actele de la dosar, autorul excepţiei se referã doar la primele trei alineate ale art. 21 din Constituţie. Astfel, dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei au urmãtorul cuprins:
- Art. 21: "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.
(3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil".;
- Art. 53: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav".
(2) Restrângerea poate fi dispusã numai dacã este necesarã într-o societate democraticã. Mãsura trebuie sã fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, sã fie aplicatã în mod nediscriminatoriu şi fãrã a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertãţii".;
- Art. 154 alin. (1): "Legile şi toate celelalte acte normative rãmân în vigoare, în mãsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine cã, în esenţã, autorul acesteia apreciazã cã imposibilitatea atacãrii în justiţie a unor hotãrâri ale consiliului local constituie o încãlcare a accesului liber la justiţie, iar cum Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , este un act anterior <>Legii nr. 429/2003 de revizuire a Constituţiei, acesta nu mai este în vigoare.
Curtea constatã cã prin <>Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 28 martie 2005, s-a pronunţat în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , stabilind cã acestea sunt constituţionale. Cu acel prilej Curtea a reţinut cã textul legal criticat se referã la imposibilitatea atacãrii în justiţie a hotãrârii de alegere a comisiei de validare, a celei ce constatã rezultatul validãrii mandatelor de consilieri locali, a celei de declarare ca legal constituit a consiliului local ori a celei de alegere a preşedintelui de şedinţã, ceea ce însã nu este de naturã a încãlca principiul constituţional al liberului acces la justiţie. În acest sens, Curtea a stabilit cã, "aşa cum reiese din însuşi conţinutul acestor prevederi legale, hotãrârile despre care s-a fãcut menţiune nu întrunesc condiţiile pentru declanşarea unei acţiuni în contencios administrativ, deoarece nu produc efecte juridice, ele având doar rolul de a constata parcurgerea unor proceduri prevãzute de lege".
De altfel, Curtea reţine cã atât dispoziţiile art. 21 alin. (1)-(3), cât şi cele ale art. 53 din Constituţie se referã la apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor legitime ale persoanei şi, respectiv, la restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertãţi constituţionale ale persoanei, care nu au legãturã cu obiectul hotãrârilor în discuţie.
Curtea reţine în acelaşi timp cã, potrivit dispoziţiilor <>art. 33 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, "hotãrârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacatã de cei interesaţi la instanţa de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenţi de la şedinţã, de la comunicare". În acest caz, în care este evident cã se poate pune problema încãlcãrii unui drept electoral sau a unui interes legitim, acţiunea în justiţie este prevãzutã de lege, conform art. 21 din Constituţie.
Curtea constatã cã textul criticat nu cuprinde nici o mãsurã contrarã prevederilor art. 53 din Constituţie, nepunându-se problema restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertãţi. De asemenea, Curtea reţine cã textul art. 154 alin. (1) din Constituţie nu are incidenţã în cauzã, întrucât dispoziţiile criticate nu contravin Constituţiei.
Neexistând elemente noi, de naturã a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, soluţia pronunţatã prin <>Decizia nr. 18 din 20 ianuarie 2005 şi considerentele care au stat la baza acesteia îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Curtea nu poate primi susţinerea autorului excepţiei, privind încãlcarea dispoziţiilor art. 11 şi 20 din Constituţie, a prevederilor art. 10 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi a celor ale art. 30, 31 şi 52 din Constituţie, astfel cum aceasta a fost formulatã în şedinţa de judecatã din faţa Curţii, întrucât instanţa de contencios constituţional este sesizatã numai prin încheierea instanţei de judecatã şi în ceea ce priveşte aspectele de neconstituţionalitate ridicate de autorul excepţiei, conform art. 146 lit. d) din Constituţie şi <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 .

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (4) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobat prin <>Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 , excepţie ridicatã de Filiala Teritorialã Argeş a Partidului Naţional Liberal în Dosarul nr. 1.592/CAF/2005 al Tribunalului Argeş - Secţia civilã, Complet specializat de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 iulie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent
Benke Karoly
__________
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016