Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 366 din 28 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 1.014 din 3 noiembrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Mihai Paul Cotta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Filty" - S.A. Timişoara în Dosarul nr. 605/C/2004 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 230D/2004 privind excepţia de neconstituţionalitate cu acelaşi obiect, ridicatã de acelaşi autor în Dosarul nr. 613/C/2004 al aceleiaşi instanţe.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere identitatea obiectului excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 229D/2004 şi nr. 230D/2004, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, pentru o mai bunã administrare a justiţiei, dispune conexarea Dosarului nr. 230D/2004 la Dosarul nr. 229D/2004, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate şi nu existã elemente noi de naturã a determina modificarea jurisprudenţei Curţii în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 20 februarie 2004, pronunţate în dosarele nr. 605/C/2004 şi nr. 613/C/2004, Tribunalul Timiş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Filty" - S.A. Timişoara.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, identicã în ambele dosare, se susţine, în esenţã, cã prevederile <>art. 28 din Legea nr. 54/2003 încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 51 alin. (2), întrucât "organizaţiile legal constituite (implicit organizaţiile sindicale) au dreptul sã formuleze acţiuni în instanţã doar în numele colectivelor, aşadar doar în numele tuturor membrilor sãi", sindicatul nefiind deci îndreptãţit sã formuleze acţiuni sau sã reprezinte în instanţã membrii sãi luaţi individual "atât timp cât Constituţia prevede acest drept doar pentru membrii sãi priviţi ca o entitate".
Tribunalul Timiş - Secţia civilã, formulându-şi opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, considerã, în ambele dosare, cã aceasta este neîntemeiatã. În acest sens, se aratã cã sesizarea instanţelor judecãtoreşti nu poate fi analizatã ca un aspect al dreptului de petiţionare, acesta concretizându-se doar în "cereri, reclamaţii, sesizãri şi propuneri în legãturã cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiţiei", aşa cum a statuat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 39 din 7 iulie 1993 .
Instanţa apreciazã cã organizaţiile sindicale legal constituite sunt subiecte de drept cu structurã determinatã, patrimoniu propriu distinct, care urmãresc realizarea unui scop licit şi care reprezintã colectivul membrilor din care sunt alcãtuite. Din aceastã perspectivã, în conformitate cu prevederile art. 9 din Constituţie, republicatã, scopul sindicatelor nu se referã exclusiv la apãrarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale colectivitãţii, ci şi la membrii sindicatelor priviţi individual, ceea ce este în concordanţã cu prevederile art. 11 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi cu cele ale art. 22 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Se considerã cã prevederile legale supuse criticii de neconstituţionalitate "se întemeiazã pe dispoziţiile art. 9 din Constituţie", iar "dreptul de a se adresa justiţiei se întemeiazã pe dispoziţiile art. 21 din Constituţie".
Guvernul face referire şi la <>Decizia nr. 39/1993 a Curţii Constituţionale, prin care aceasta a statuat cã "nu se poate reţine cã sesizarea instanţelor judecãtoreşti [...] este un aspect al dreptului la petiţionare", acesta concretizându-se în cereri, reclamaţii, sesizãri şi propuneri în legãturã cu rezolvarea unor probleme personale ce nu presupun calea justiţiei.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã.
Se apreciazã cã dispoziţiile legale criticate nu contravin dreptului de petiţionare, acesta concretizându-se în cereri, reclamaţii, sesizãri şi propuneri în legãturã cu rezolvarea unor probleme personale ce nu presupun calea justiţiei. Totodatã, se mai aratã cã "sesizarea instanţelor judecãtoreşti pentru valorificarea unui drept subiectiv nesocotit ori încãlcat sau pentru realizarea unui interes care se poate obţine numai pe calea justiţiei [...] este un aspect al accesului liber la justiţie reglementat de art. 21 din Constituţie, şi nu al dreptului de petiţionare". Totodatã se aratã cã, în conformitate cu jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, "dreptul de petiţionare nu este identic cu accesul la justiţie, care presupune o cerere adresatã instanţei, fiecare dintre aceste drepturi având determinãri specifice şi exclusive, [...] cererea în justiţie se rezolvã în cadrul unei proceduri jurisdicţionale", în timp ce "petiţia se rezolvã, de regulã, în cadrul unei proceduri administrative, având o anumitã specificitate de naturã necontencioasã".
Avocatul Poporului apreciazã, în concluzie, cã "dispoziţiile <>art. 28 alin. (2) din Legea nr. 54/2003 reprezintã o concretizare a accesului liber la justiţie prevãzut de art. 21 din Legea fundamentalã".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicatã, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003.
Textul criticat ca fiind neconstituţional are urmãtorul cuprins:
"(2) În exercitarea atribuţiilor prevãzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevãzutã de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fãrã a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauzã. Acţiunea nu va putea fi introdusã sau continuatã de organizaţia sindicalã dacã cel în cauzã se opune sau renunţã la judecatã."
Textul constituţional invocat în susţinerea excepţiei este cel al art. 51 alin. (2), cu urmãtorul cuprins: "Organizaţiile legal constituite au dreptul sã adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintã."
Critica de neconstituţionalitate constã, în esenţã, în susţinerea cã dreptul de a formula acţiuni în instanţã, calificate de autorul excepţiei ca fiind petiţii, de cãtre organizaţiile sindicale în numele membrilor sãi încalcã prevederile constituţionale ale art. 51 alin. (2), întrucât organizaţiile sindicale au dreptul sã adreseze petiţii numai în numele colectivelor pe cale le reprezintã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile legale criticate în cauza de faţã au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat de Curte. Astfel, prin <>Decizia nr. 175 din 15 aprilie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 17 mai 2004, Curtea a respins ca nefondatã o excepţie cu acelaşi obiect şi prin raportare la aceleaşi texte din Constituţie.
Pronunţând aceastã soluţie, Curtea a reţinut cã dreptul organizaţiilor sindicale de a formula cereri în justiţie în numele membrilor lor pentru apãrarea drepturilor individuale ale acestora "nu poate fi raportat la art. 51 din Constituţie, republicatã, care reglementeazã «dreptul de petiţionare», diferit de dreptul de a introduce acţiuni la instanţele judecãtoreşti, drept consacrat de art. 21 alin. (1) din Constituţie, republicatã, în sensul cã: «Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime»". Curtea a reţinut, în considerentele deciziei pronunţate, cã "sesizarea instanţelor judecãtoreşti pentru valorificarea unui drept subiectiv nesocotit ori încãlcat sau pentru realizarea unui interes care se poate obţine numai pe calea justiţiei nu este un aspect al dreptului de petiţionare, reglementat de prevederile constituţionale ale art. 51. Dreptul de petiţionare se concretizeazã în cereri, reclamaţii, sesizãri şi propuneri în legãturã cu rezolvarea unor probleme personale sau de grup ce nu presupun calea justiţiei, la care autoritãţile publice au obligaţia de a rãspunde în termenele şi condiţiile stabilite potrivit legii, în timp ce cererile de chemare în judecatã, care declanşeazã procesul civil, se rezolvã dupã reguli specifice, proprii activitãţii de judecatã".
În considerentele aceleiaşi decizii, Curtea a reţinut cã temeiul constituţional în virtutea cãruia sindicatele au "dreptul de a întreprinde orice acţiune prevãzutã de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor", îl constituie prevederile art. 9, potrivit cãruia: "Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfãşoarã activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apãrarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor".
Prin decizia sus-menţionatã, Curtea a mai constatat cã "nu existã nici o interdicţie constituţionalã pentru ca legea şi statutele organizaţiilor sindicale sã prevadã dreptul acestora de a introduce acţiuni în justiţie în numele membrilor lor şi de a-i reprezenta pe aceştia în cauzele al cãror obiect este compatibil cu rolul sindicatelor, respectiv de a apãra drepturile sau interesele profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor".
Soluţia adoptatã în decizia sus-menţionatã, precum şi considerentele pe care aceasta se întemeiazã îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţã, întrucât nu au apãrut elemente noi care sã determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în aceastã materie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Filty" - S.A. Timişoara în dosarele nr. 605/C/2004 şi nr. 613/C/2004 ale Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 septembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihai Paul Cotta
________________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
