Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 366 din 22 martie 2011  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Capitolului IV Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 366 din 22 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Capitolului IV "Masuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, in scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 4 iulie 2011

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Aspazia Cojocaru - judecãtor
    Acsinte Gaspar - judecãtor
    Petre Lãzãroiu - judecãtor
    Mircea Ştefan Minea - judecãtor
    Ion Predescu - judecãtor
    Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
    Tudorel Toader - judecãtor
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV "Mãsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicatã de Nicolae Vlaicu în Dosarul nr. 213/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.147D/2010.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra înscrisurilor depuse la dosar de Nicolae Vlaicu, prin care se solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv de partea Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, prin care se solicitã respingerea excepţiei.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 3.096D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Ioan Man în Dosarul nr. 268/117/2010 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 3.806D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Dumitru Ion Vulpe în Dosarul nr. 1.611/121/2010 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 3.836D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Doru Spãtaru, Dorel Cojan, Filip Stancu, Ioan Hada, Avram Bãlan, Petru Lungu, Vasile Toma şi Gherasim Lucaciu în Dosarul nr. 859/30/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 3.889D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-22 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Ion Ganea în Dosarul nr. 1.681/88/2010 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilã, comercialã şi contencios administrativ.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 4.054D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18-21 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Gelu Mãrunţelu în Dosarul nr. 7.126/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 4.174D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Ionel Tãnase în Dosarul nr. 8.590/121/2009 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 4.269D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Niculae Pârvu în Dosarul nr. 310/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra înscrisului depus la dosar de partea Arhivele Naţionale ale României, prin care se solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilã, sens în care se aratã cã autorul excepţiei nu a prezentat elementele relaţiei de contrarietate dintre textul de lege criticat şi prevederile constituţionale invocate.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 4.391D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Lion Capotescu în Dosarul nr. 2.482/30/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 4.399D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 20, 23 şi 25 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Ştefan Zorzoanã în Dosarul nr. 617/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
    La apelul nominal se prezintã doamna consilier Florentina Pop pentru partea Camera Deputaţilor. Lipseşte autorul excepţiei, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 4.708D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 şi 20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Sebastian Marius Crãciun în Dosarul nr. 641/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra cererii depuse la dosar de autorul excepţiei prin care solicitã judecarea în lipsã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 4.755D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Iulian-Cristian Stroe în Dosarul nr. 44/112/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 4.781D/2010, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18, 20, 23 şi 25 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Marian Mareş în Dosarul nr. 975/110/2010 al Tribunalului Bacãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra precizãrilor depuse în scris prin care autorul excepţiei solicitã admiterea excepţiei.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 158D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18, 20, 23 şi 25 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã din oficiu de Tribunalul Bacãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 398/110/2010.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în Dosarul nr. 186D/2011, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Felician Loloş în Dosarul nr. 9/84/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie.
    La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
    Magistratul-asistent referã asupra înscrisului depus la dosar de autorul excepţiei prin care aduce precizãri, în vederea admiterii acesteia.
    Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 2.147D/2010, nr. 3.096D/2010, nr. 3.806D/2010, nr. 3.836D/2010, nr. 3.889D/2010, nr. 4.054D/2010, nr. 4.174D/2010, nr. 4.269D/2010, nr. 4.391D/2010, nr. 4.399D/2010, nr. 4.708D/2010, nr. 4.755D/2010, nr. 4.781D/2010, nr. 158D/2011 şi nr. 186D/2011, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
    Reprezentantul pãrţii Camera Deputaţilor nu se opune conexãrii dosarelor.
    Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
    Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 3.096D/2010, nr. 3.806D/2010, nr. 3.836D/2010, nr. 3.889D/2010, nr. 4.054D/2010, nr. 4.174D/2010, nr. 4.269D/2010, nr. 4.391D/2010, nr. 4.399D/2010, nr. 4.708D/2010, nr. 4.755D/2010, nr. 4.781D/2010, nr. 158D/2011 şi nr. 186D/2011 la Dosarul nr. 2.147D/2010, care este primul înregistrat.
    Cauza este în stare de judecatã.
    Reprezentantul pãrţii Camera Deputaţilor solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

                           CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
    Prin Încheierea din 6 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 213/111/2010, Tribunalul Bihor - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV "Mãsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicatã de Nicolae Vlaicu.
    Prin Încheierea din 26 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 268/117/2010, Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Ioan Man.
    Prin Încheierea din 12 iulie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.611/121/2010, Tribunalul Galaţi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Dumitru Ion Vulpe.
    Prin Încheierea din 3 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 859/30/2010, Tribunalul Timiş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Doru Spãtaru, Dorel Cojan, Stancu Filip, Ioan Hada, Avram Bãlan, Petru Lungu, Vasile Toma şi Gherasim Lucaciu.
    Prin Încheierea din 8 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.681/88/2010, Tribunalul Tulcea - Secţia civilã, comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-22 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Ion Ganea.
    Prin Încheierea din 15 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 7.126/118/2010, Tribunalul Constanţa - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18-21 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Gelu Mãrunţelu.
    Prin Încheierea din 15 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 8.590/121/2009, Tribunalul Galaţi - Secţia comercialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Ionel Tãnase.
    Prin Încheierea din 2 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 310/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Niculae Pârvu.
    Prin Încheierea din 18 octombrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 2.482/30/2010, Tribunalul Timiş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-21 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Lion Capotescu.
    Prin Încheierea din 29 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 617/2/2010, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 20, 23 şi 25 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Ştefan Zorzoanã.
    Prin Încheierea din 24 septembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 641/111/2010, Tribunalul Bihor - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 şi 20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Sebastian Marius Crãciun.
    Prin Încheierea din 2 decembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 44/112/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17-20 din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Iulian Cristian Stroe.
    Prin încheierile din 29 septembrie 2010 şi 15 decembrie 2010, pronunţate în dosarele nr. 975/110/2010 şi nr. 398/110/2010, Tribunalul Bacãu - Secţia comercialã şi contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18, 20, 23 şi 25 din Legea nr. 329/2009, excepţii ridicate de Marian Mareş şi de instanţa de judecatã, din oficiu.
    Prin Încheierea din 14 decembrie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 9/84/2010, Curtea de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor cap. IV din Legea nr. 329/2009, excepţie ridicatã de Felician Loloş.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã prevederile de lege criticate, care interzic cumulul pensiei cu salariul atunci când cuantumul pensiei este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie, aduc atingere dreptului la muncã şi dreptului la pensie, precum şi principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor şi dreptului de proprietate. Astfel, aratã cã nu se poate stabili în mod arbitrar ca o persoanã care a contribuit mai mult la fondul de pensii, deoarece a muncit mai mult, sã fie privatã pe acest motiv de plata pensiei sau a altor câştiguri legale. De asemenea, se criticã faptul cã textele de lege criticate nu se aplicã şi pensionarilor pentru care durata mandatului este stabilitã expres de Constituţie. Toate aceste restrângeri ale exerciţiului drepturilor fundamentale amintite sunt contrare art. 53 din Constituţie şi aduc atingere principiului general al securitãţii juridice, afectând totodatã nivelul de trai. În legãturã cu aceste susţineri, se mai aratã cã legitimitatea constituţionalã a restrângerilor exerciţiului unor drepturi şi libertãţi este prevãzutã ca excepţie dacã şi numai dacã nu existã o altã soluţie. Or, incapacitatea managerialã a executivului care a cunoscut sau trebuia sã cunoascã factorii economici în care s-a angajat sã gestioneze economia şi resursele financiare ale României nu poate constitui o justificare a restrângerilor drepturilor fundamentale. De asemenea, prin obligaţia prevãzutã de art. 18 alin. (1) din Legea nr. 329/2009 se intervine nepermis într-un raport juridic preexistent (contractul de muncã) sau într-un raport juridic care consacrã un drept preexistent (dreptul la pensie). Se mai aratã şi cã prevederile de lege criticate sunt contrare dispoziţiilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici referitoare la situaţiile în care raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici înceteazã.
    Tribunalul Bihor - Secţia civilã, Tribunalul Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale, Tribunalul Timiş - Secţia civilã, Tribunalul Galaţi - Secţia comercialã şi Curtea de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este întemeiatã.
    Tribunalul Galaţi - Secţia civilã, Tribunalul Tulcea - Secţia civilã, comercialã şi contencios administrativ, Tribunalul Constanţa - Secţia civilã, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Timiş - Secţia civilã, Tribunalul Bihor - Secţia civilã şi Tribunalul Bacãu - Secţia comercialã şi contencios administrativ considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, considerã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
    Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

                           CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, înscrisurile depuse de pãrţi la dosare, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
    Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile cap. IV "Mãsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, dispoziţii potrivit cãrora:
    - Art. 17: "(1) Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizeazã venituri salariale sau, dupã caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitãţi pe bazã de contract individual de muncã, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societãţilor naţionale, companiilor naţionale şi societãţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorialã, pot cumula pensia netã cu veniturile astfel realizate, dacã nivelul acesteia nu depãşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.
    (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:
    a) la data intrãrii în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;
    b) dupã data intrãrii în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.";
    - Art. 18: "(1) Pensionarii prevãzuţi la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfãşoarã activitãţi profesionale pe bazã de contract individual de muncã, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului capitol, sã îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plãţii pensiei pe durata exercitãrii activitãţii şi încetarea raporturilor de muncã, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacã nivelul pensiei nete aflate în platã depãşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.
    (2) Persoanele prevãzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de cumul, sã îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plãţii pensiei pe durata exercitãrii activitãţii şi încetarea raporturilor de muncã, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacã nivelul pensiei nete aflate în platã depãşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurãrilor sociale de stat.";
    - Art. 19: "(1)În situaţia persoanelor care beneficiazã, prin cumul, de pensie/pensii stabilitã/stabilite atât în sistemul public cât şi/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea.
    (2) Dacã nivelul pensiilor nete cumulate se situeazã sub nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activitãţi pe bazã de contract individual de muncã, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie, potrivit legii, în cadrul entitãţilor prevãzute la art. 17 alin. (1).
    (3) În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurãrilor sociale de stat, persoana are obligaţia de a-şi exprima opţiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentului capitol, cu privire la menţinerea în platã a pensiei faţã de cuantumul cãreia, potrivit art. 17, este permis cumulul.
    (4) Prevederile alin. (3) se aplicã şi persoanelor prevãzute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligaţia de a-şi exprima opţiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de imposibilitate a exercitãrii cumulului.";
    - Art. 20: "Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul prevãzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4) constituie cauzã de încetare de drept a raporturilor de muncã stabilite în baza contractului individual de muncã sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu.";
    - Art. 21: "În cazul în care opţiunea este exprimatã în termenul prevãzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4), plata pensiei/pensiilor se suspendã începând cu luna urmãtoare celei în care a fost exprimatã opţiunea pentru continuarea activitãţii.";
    - Art. 22: "Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recupereazã de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripţie.";
    - Art. 23: "(1) Angajatorul are obligaţia de a lua mãsurile necesare constatãrii cazurilor prevãzute la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4).
    (2) Încãlcarea de cãtre angajator a prevederilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţioneazã cu amendã de la 2.500 lei la 5.000 lei.
    (3) Constatarea contravenţiei prevãzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunii prevãzute la alin. (2) se realizeazã de cãtre persoanele împuternicite din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncã.";
    - Art. 24: "Contravenţiilor prevãzute la art. 23 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.";
    - Art. 25: "Prevederile prezentului capitol se aplicã în mod corespunzãtor şi beneficiarilor de pensie de serviciu stabilitã prin legi speciale.";
    - Art. 26: "În aplicarea prevederilor cap. IV, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaboreazã instrucţiuni pânã la data intrãrii în vigoare a acestuia, respectiv în termen de 15 zile de la data publicãrii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I."
    Autorii excepţiei considerã cã aceste prevederi de lege sunt contrare urmãtoarelor texte din Constituţie: art. 4 alin. (2) privind egalitatea între cetãţeni, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) şi (2) care consacrã egalitatea în drepturi a cetãţenilor, art. 21 alin. (1) şi (2) privind dreptul la un proces echitabil, art. 41 privind dreptul la muncã, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 47 referitor la nivelul de trai, dar şi la dreptul la pensie şi alte drepturi de asigurãri sociale, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertãţi, art. 73 alin. (3) lit. j) şi p) privind domeniul de reglementare al legilor organice, art. 115 alin. (6) privind domeniul de reglementare al ordonanţelor de urgenţã, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calitãţii vieţii, art. 148 alin. (2) şi (4) referitor la caracterul obligatoriu al reglementãrilor comunitare, art. 11 şi 20 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern prin raportare la dispoziţiile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ale primului Protocol adiţional şi ale Protocolului nr. 12 la aceastã convenţie, ale Pactului internaţional privind drepturile civile şi politice, ale Pactului internaţional privind drepturile economice, sociale şi culturale, ale Tratatului privind Uniunea Europeanã, ale Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul ocupãrii forţei de muncã şi exercitãrii profesiei şi ale altor acte internaţionale la care România este parte, care consacrã dreptul la muncã, interzicerea discriminãrii şi egalitatea în drepturi şi dreptul de proprietate. De asemenea, autorii excepţiei invocã jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Europene de Justiţie.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã autorii acesteia criticã dispoziţiile cap. IV din Legea nr. 329/2009 din perspective asemãnãtoare. Astfel, principalele critici formulate vizeazã restrângerea nejustificatã a unor drepturi fundamentale precum dreptul la muncã, dreptul la pensie şi dreptul de proprietate privatã, precum şi încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor.
    Cu privire la aceste critici, Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, reţinând cã "dispoziţiile cap. IV din lege sunt constituţionale în mãsura în care acestea nu se referã la persoanele pentru care durata mandatului este stabilitã expres prin Constituţie".
    Autorii din prezenta cauzã criticã şi tratamentul juridic diferit de care se bucurã persoanele pentru care durata mandatului este stabilitã prin Constituţie, faţã de celelalte categorii de persoane, arãtând cã o asemenea reglementare este contrarã principiului egalitãţii în drepturi a cetãţenilor. Or, prin decizia mai sus amintitã, Curtea Constituţionalã a arãtat motivele care justificã tratamentul juridic diferenţiat. În acest sens, s-a reţinut cã "Legea fundamentalã stabileşte în mod expres durata mandatului persoanelor care ocupã unele funcţii publice de autoritate, iar încetarea acestui mandat ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei privind exprimarea opţiunii cu privire la suspendarea plãţii pensiei pe durata exercitãrii funcţiei, în condiţiile art. 18-20 din legea criticatã, este incompatibilã cu dispoziţiile constituţionale arãtate". Aşadar, situaţia obiectiv diferitã în care se gãseşte aceastã categorie de persoane justificã tratamentul juridic diferit, fapt ce nu contravine principiului constituţional al egalitãţii în drepturi care nu trebuie interpretat în sensul instituirii unui tratament uniform, ci al unui tratament egal pentru situaţii identice.
    În ceea ce priveşte critica vizând încãlcarea principiului neretroactivitãţii legii, Curtea reţine cã prevederile de lege criticate nu afecteazã însãşi existenţa dreptului la pensie dobândit potrivit legii, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei, ci reglementeazã condiţiile exercitãrii acestui drept pentru viitor, într-un context social afectat de criza economicã care a impus adoptarea unor mãsuri cu caracter excepţional, care, prin eficienţa şi promptitudinea aplicãrii, sã conducã la reducerea efectelor sale şi sã creeze premisele relansãrii economiei naţionale.
    În ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea dispoziţiilor constituţionale care consacrã obligaţia statului de a asigura un nivel de trai decent, Curtea constatã cã aceastã obligaţie nu are un conţinut concret, determinat, ci trebuie apreciatã concret, în funcţie de împrejurãrile social-economice în care se manifestã acest rol al statului. Situaţia de crizã, dezechilibrele economice majore pot afecta, în mod justificat, capacitatea statului de a mai asigura acelaşi standard al nivelului de trai ca cel raportat la un context anterior mai favorabil ori specific unor alte ţãri. Desigur, întrucât dreptul la un nivel de trai decent este un drept fundamental, afectarea acestuia trebuie sã fie temeinic justificatã, iar statul sã tindã, prin mãsurile adoptate, sã restabileascã cel puţin nivelul atins anterior situaţiei de crizã. În acest sens, Curtea constatã cã ansamblul mãsurilor instituite prin Legea nr. 329/2009 urmãresc o mai bunã raţionalizare a cheltuielilor publice şi susţinerea mediului de afaceri, mãsuri ce tind la restabilirea echilibrului economic.
    Referitor la criticile de neconstituţionalitate raportate la dispoziţiile art. 73 alin. (3) lit. j) şi p) din Constituţie, Curtea constatã cã Legea nr. 329/2009 a fost adoptatã în temeiul art. 114 alin. (3) din Constituţie, în urma angajãrii rãspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţa comunã din 15 septembrie 2009, astfel cã susţinerile autorilor excepţiei apar ca neîntemeiate.
    Cu privire la criticile de neconstituţionalitate raportate la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, Curtea observã cã aceste prevederi se referã la domeniul de reglementare al ordonanţelor de urgenţã, astfel cã nu au incidenţã în cauzã.
    În sfârşit, în ceea ce priveşte criticile privind existenţa unor necorelãri legislative, Curtea reţine cã, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constituţionalitatea unor dispoziţii de lege se poate analiza doar prin raportare la prevederile Constituţiei, iar nu şi în raport cu alte acte normative, subordonate Legii fundamentale.

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                  CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                     În numele legii
                        DECIDE:

    Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Capitolului IV "Mãsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritãţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeanã şi Fondul Monetar Internaţional, excepţie ridicatã de Nicolae Vlaicu în Dosarul nr. 213/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã, de Ioan Man în Dosarul nr. 268/117/2010 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtã de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncã şi asigurãri sociale, de Dumitru Ion Vulpe în Dosarul nr. 1.611/121/2010 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilã, de Doru Spãtaru, Dorel Cojan, Filip Stancu, Ioan Hada, Avram Bãlan, Petru Lungu, Vasile Toma şi Gherasim Lucaciu în Dosarul nr. 859/30/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã, de Ion Ganea în Dosarul nr. 1.681/88/2010 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilã, comercialã şi contencios administrativ, de Gelu Mãrunţelu în Dosarul nr. 7.126/118/2010 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã, de Ionel Tãnase în Dosarul nr. 8.590/121/2009 al Tribunalului Galaţi - Secţia comercialã, de Niculae Pârvu în Dosarul nr. 310/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Lion Capotescu în Dosarul nr. 2.482/30/2010 al Tribunalului Timiş - Secţia civilã, de Ştefan Zorzoanã în Dosarul nr. 617/2/2010 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, de Sebastian Marius Crãciun în Dosarul nr. 641/111/2010 al Tribunalului Bihor - Secţia civilã, de Iulian-Cristian Stroe în Dosarul nr. 44/112/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie, de Marian Mareş în Dosarul nr. 975/110/2010 al Tribunalului Bacãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, din oficiu de Tribunalul Bacãu - Secţia comercialã şi de contencios administrativ în Dosarul nr. 398/110/2010 şi de Felician Loloş în Dosarul nr. 9/84/2010 al Curţii de Apel Cluj - Secţia civilã, de muncã şi asigurãri sociale, pentru minori şi familie.
    Definitivã şi general obligatorie.
    Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 martie 2011.

                      PREŞEDINTELE
                 CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                    AUGUSTIN ZEGREAN

                   Magistrat-asistent,
                 Patricia Marilena Ionea

                      -------------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016