Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 364 din 22 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 332 din 13 mai 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 3.747/176/2009 al Judecãtoriei Alba Iulia.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 martie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 3.747/176/2009, Judecãtoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Excepţia a fost ridicatã de Pompiliu Bota într-o cauzã civilã având ca obiect o plângere contravenţionalã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţã, cã dispoziţiile de lege criticate, stabilind cã pentru judecarea plângerii împotriva procesului-verbal de contravenţie este competentã judecãtoria în a cãrei razã teritorialã a fost constatatã fapta, şi "nu prevãd ca alternativã posibilitatea ca plângerea sã poatã fi depusã la instanţa de judecatã în a cãrei razã teritorialã domiciliazã petentul", contravin prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie, ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi celor ale art. 10 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului. În aceste condiţii, accesul la justiţie este împiedicat, deoarece se creeazã un obstacol considerabil pentru persoanele care nu locuiesc în raza teritorialã unde s-a produs fapta, ceea ce determinã cheltuieli financiare şi timp irosit cu deplasarea la instanţa de judecatã. De asemenea, susţine cã "judecãtorii domiciliazã pe raza intimatului, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, şi sunt controlaţi în trafic de aceiaşi poliţişti ale cãror procese-verbale sunt contestate în cauzã", astfel cã imparţialitatea lor poate fi pusã la îndoialã.
cãtoria Alba Iulia apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, având urmãtorul cuprins: "Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecãtoria în a cãrei razã de competenţã a fost constatatã fapta".
Prevederile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi libertãţilor fundamentale şi cele ale art. 10 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã textul de lege criticat, instituind norme de procedurã privind soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, nu îngrãdeşte accesul liber la justiţie al persoanelor interesate şi nu contravine dreptului la un proces echitabil. Dimpotrivã, reglementarea competenţei teritoriale a instanţelor judecãtoreşti în cauzele având ca obiect plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie prin care se constatã încãlcãri ale dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 este menitã sã dea expresie garanţiilor constituţionale invocate, prin asigurarea administrãrii, cu celeritate, a probelor strânse de lucrãtorii poliţiei rutiere.
Mai mult, aceastã modalitate de reglementare reprezintã opţiunea legiuitorului, fiind în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constituţie, privind competenţa şi procedura în faţa instanţelor judecãtoreşti.
De altfel, Curtea s-a mai pronunţat asupra constituţionalitãţii art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002, prin raportare la aceleaşi prevederi constituţionale şi cu motivare similarã, de exemplu, prin Decizia nr. 464 din 22 aprilie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 19 mai 2008.
În speţã, Curtea reţine, însã, cã autorul excepţiei solicitã modificarea soluţiei legislative criticate, în sensul reglementãrii posibilitãţii ca plângerea sã poatã fi depusã la instanţa de judecatã în a cãrei razã teritorialã domiciliazã petentul.
În aceste condiţii, Curtea constatã cã excepţia de neconstituţionalitate, aşa cum a fost formulatã, este inadmisibilã, întrucât are ca finalitate modificarea dispoziţiilor de lege supuse controlului. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, "Curtea Constituţionalã se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului."
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca inadmisibilã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicatã de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 3.747/176/2009 al Judecãtoriei Alba Iulia.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 martie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
