Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 362 din 30 septembrie 2003 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69^4 teza finala din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ale art. 15 alin. (2) si ale art. 16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 786 din 7 noiembrie 2003
Nicolae Popa - preşedinte
Costica Bulai - judecãtor
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 69^4 teza finala din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale art. 15 alin. (2) şi ale <>art. 16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, excepţie ridicatã de Adrian Vlad Andonie în Dosarul nr. 2.989/2003 al Tribunalului Mures.
La apelul nominal se constata lipsa pãrţilor, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã pe scurt asupra cererii de intervenţie accesorie în favoarea autorului exceptiei, depusa la dosar de Asociaţia Magistraţilor din România - Filiala Mures.
Având cuvântul asupra acestei cereri de intervenţie, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea acesteia, arãtând ca, în conformitate cu <>art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã, judecata are loc pe baza raportului prezentat de judecãtorul-raportor, a încheierii prin care a fost sesizatã Curtea Constituţionalã, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1) al aceluiaşi articol, a probelor administrate şi a susţinerilor pãrţilor, cu citarea acestora şi a Ministerului Public, excluzând posibilitatea intervenţiei, direct în fata Curţii Constituţionale, a altor persoane care nu au fost reţinute ca pãrţi în dosar de cãtre instanta care a sesizat, prin încheiere, Curtea Constituţionalã.
Deliberând, în temeiul art. 16 şi al <>art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea respinge cererea de intervenţie accesorie formulatã de Asociaţia Magistraţilor din România - Filiala Mures.
Având cuvântul asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a acesteia ca fiind neîntemeiatã. Arata ca textele criticate au mai fost deduse controlului de constitutionalitate prin mai multe decizii, Curtea Constituţionalã statuand ca aceste prevederi legale nu contravin dispoziţiilor Legii fundamentale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 aprilie 2003, pronunţatã în Dosarul nr. 2.989/2003, Tribunalul Mures a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 69^4 teza finala din Legea nr. 92/1992 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale art. 15 alin. (2) şi ale <>art. 16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 , excepţie ridicatã de Adrian Vlad Andonie prin cererea de chemare în judecata a Tribunalului Mures, prin care solicita obligarea pârâtului la plata diurnei de deplasare.
În motivarea exceptiei autorul acesteia susţine ca dispoziţiile legale criticate sunt contrare prevederilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 20 alin. (1) din Constituţie, cu raportare la art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi la art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. Considera ca aceste dispoziţii legale, acordand magistraţilor consultanţi doar o parte din drepturile salariale şi de alta natura prevãzute pentru ceilalţi magistraţi, instituie o discriminare între cele doua categorii de magistraţi.
Tribunalul Mures, insusindu-şi integral motivele invocate de autorul exceptiei, apreciazã ca excepţia ridicatã este intemeiata. Considera ca "magistraţii fiind egali în fata legii, este necesarã recunoaşterea indreptatirii egale a tuturor magistraţilor, inclusiv a magistraţilor consultanţi, de a se bucura de beneficiul drepturilor de salarizare şi a celorlalte drepturi aferente funcţiei de magistrat, inclusiv de dreptul la diurna de 2% din indemnizaţia de încadrare bruta". În acest sens invoca şi deciziile Curţii Constituţionale nr. 88/1999 şi nr. 89/1999, prin care s-a statuat inadmisibilitatea discriminarii între magistraţi.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul apreciazã ca excepţia ridicatã este neîntemeiatã. Arata în acest sens ca "acordarea, prin lege, a anumitor drepturi se face în considerarea unei multitudini de aspecte, de natura economicã, socialã, profesionalã etc.". În cazul magistraţilor consultanţi, recunoaşterea sau acordarea doar a unora dintre drepturile stabilite magistraţilor trebuie raportatã la statutul lor, care este diferit, magistraţii consultanţi nefacand parte din corpul magistraţilor. Astfel, stabilirea drepturilor de care beneficiazã tine de opţiunea legiuitorului. Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei constituţionale, principiul egalitãţii nu pretinde uniformitate, ci permite soluţii legislative diferenţiate pentru situaţii diferite.
Avocatul Poporului considera ca dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, deoarece, asa cum s-a arãtat şi în Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, principiul egalitãţii în fata legii, consacrat de art. 16 din Constituţia României, presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. "Astfel, reglementarea limitativa a anumitor drepturi pentru magistraţii consultanţi, printre care nu este inclus şi dreptul la diurna, prevãzut pentru magistraţii care fac parte din corpul magistraţilor, constituie o opţiune a legiuitorului, justificatã de natura activitãţii desfãşurate de aceasta categorie de personal." Magistraţii consultanţi se afla într-o situaţie diferita fata de persoanele care îndeplinesc funcţia de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei îl constituie urmãtoarele dispoziţii legale:
- <>Art. 69^4 teza finala din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, text introdus prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2002, cu urmãtorul conţinut: "Magistraţii consultanţi pot fi detasati o perioada de maximum 6 luni pe an sau delegaţi maximum doua luni pe an, beneficiind de drepturile prevãzute de lege pentru personalul din instituţiile publice.";
- <>Art. 15 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, care prevede ca "Magistraţii consultanţi beneficiazã de drepturile prevãzute la art. 5, 21, art. 25 alin. (1), art. 27, 28 şi 30.";
- Art. 16 din aceeaşi ordonanta de urgenta: "În cazul în care magistraţii consultanţi sunt numiţi sau funcţioneazã ori sunt delegaţi la instanţe care au sediul în alte localitãţi decât cele în care îşi au domiciliul, aceştia beneficiazã de cheltuieli de transport, diurna şi cazare, potrivit dispoziţiilor legale aplicabile personalului din unitãţile bugetare."
Autorul exceptiei susţine ca dispoziţiile legale criticate contravin urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 20 alin. (1): "Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte", cu raportare la reglementãrile cuprinse în:
- Art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ratificatã de România prin <>Legea nr. 30/1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 31 mai 1994, conform cãrora: "Exercitarea drepturilor şi libertãţilor recunoscute de prezenta convenţie trebuie sa fie asigurata fãrã nici o deosebire bazatã, în special, pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau socialã, apartenenţa la o minoritate nationala, avere, naştere sau orice alta situaţie.";
- Art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, ratificat de România prin <>Decretul nr. 212/1974 , publicat în Buletinul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 20 noiembrie 1974, care prevãd ca: "Toate persoanele sunt egale în fata legii şi au, fãrã discriminare, dreptul la o ocrotire egala din partea legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate şi conţinutul dispoziţiilor legale criticate, cu raportare la prevederile constituţionale şi la reglementãrile internaţionale invocate, Curtea retine urmãtoarele:
Funcţia de magistrat consultant a fost creata în urma modificãrii şi completãrii <>Legii nr. 92/1992 , republicatã, prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 20/2002 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2002. Prin aceasta reglementare noţiunea de asistent judiciar a fost înlocuitã cu cea de magistrat consultant, atribuindu-se denumirea de magistrat acestei funcţii în considerarea faptului ca titularul sau face parte din completul de judecata care soluţioneazã, în prima instanta, conflictele de munca. Alãturând cuvantului "magistrat" atributul de "consultant", legiuitorul a evidenţiat de la început statutul diferit al acestei categorii fata de ceilalţi magistraţi.
Dincolo de denumirea comuna de "magistrat", magistraţii consultanţi se afla într-o situaţie esenţial diferita fata de alte categorii de magistraţi, chiar şi fata de persoanele asimilate acestora, deoarece condiţiile de numire şi de încetare a funcţiei, durata acesteia şi procedura sanctionarii disciplinare a magistraţilor consultanţi diferã în mod esenţial de cele aplicabile celorlalte categorii de magistraţi, iar atribuţiile specifice acestei funcţii nu sunt exercitate cu caracter de permanenta, ci doar în cazurile când se judeca, în prima instanta, conflicte de munca.
Curtea constata ca situaţia diferita în care se afla magistraţii consultanţi justifica, atât în sensul prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, cat şi în sensul reglementãrilor internaţionale, instituirea unui tratament juridic diferenţiat, drepturile care li se acorda ţinând de opţiunea legiuitorului, fãrã obligativitatea recunoaşterii tuturor drepturilor stabilite pentru magistraţi.
De altfel, asupra acestora Curtea Constituţionalã s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 239 din 5 iunie 2003, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 31 iulie 2003. În cauza de fata nu s-a invederat elemente noi de natura a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, urmând ca excepţia ridicatã în prezentul dosar sa fie respinsã.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al <>art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 69^4 teza finala din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, ale art. 15 alin. (2) şi ale <>art. 16 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, excepţie ridicatã de Adrian Vlad Andonie în Dosarul nr. 2.989/2003 al Tribunalului Mures.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 30 septembrie 2003.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent,
Madalina Stefania Diaconu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
