Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 362 din 24 aprilie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1), art. 12 si art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 370 din 31 mai 2012
Acsinte Gaspar - preşedinte
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1), art. 12 şi art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Maftei Todica în Dosarul nr. 979/320/2010 al Judecãtoriei Târgu Mureş şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 980D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 21 iunie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 979/320/2010, Judecãtoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1), art. 12 şi art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Maftei Todica în dosarul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în care se fac cercetãri cu privire la sãvârşirea infracţiunii de stopaj la bursã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile legale menţionate încalcã dispoziţiile constituţionale ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 124 alin. (2) potrivit cãruia justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi, deoarece art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 conţine elemente de individualizare şi circumstanţiere a pedepsei aplicate ce depãşesc prevederile Codului penal. Totodatã, textul face trimitere la aplicarea unei sancţiuni administrative care nu echivaleazã cu o sancţiune cu caracter administrativ prevãzutã de Codul penal, aceasta din urmã fiind rezultatul înlocuirii unei pedepse penale cu o altã sancţiune ce se aseamãnã cu sancţiunea administrativã doar prin finalitate, neatrãgând niciun fel de decãderi ori restrângeri ale drepturilor celui sancţionat.
În ce priveşte critica referitoare la art. 14 din Legea nr. 241/2005, autorul excepţiei considerã cã este neconstituţional, întrucât nu înţelege de ce mai este necesarã intervenţia organului de urmãrire penalã ori a instanţei de judecatã, câtã vreme organul competent sã determine prin estimare sumele datorate bugetului general consolidat este organul fiscal.
Judecãtoria Târgu Mureş opineazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (1), art. 12 şi art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 10 alin. (1): "În cazul sãvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscalã prevãzute de prezenta lege, dacã în cursul urmãririi penale sau al judecãţii, pânã la primul termen de judecatã, învinuitul ori inculpatul acoperã integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevãzute de lege pentru fapta sãvârşitã se reduc la jumãtate. Dacã prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pânã la 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendã. Dacã prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de pânã la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplicã o sancţiune administrativã, care se înregistreazã în cazierul judiciar.";
- Art. 12: "Nu pot fi fondatori, administratori, directori sau reprezentanţi legali ai societãţii comerciale, iar dacã au fost alese, sunt decãzute din drepturi, persoanele care au fost condamnate pentru infracţiunile prevãzute de prezenta lege.";
- Art. 14: "În cazul în care, ca urmare a sãvârşirii unei infracţiuni, nu se pot stabili, pe baza evidenţelor contribuabilului, sumele datorate bugetului general consolidat, acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii, prin estimare, în condiţiile Codului de procedurã fiscalã."
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine cã prin dispoziţiile legale criticate sunt încãlcate prevederile constituţionale ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi şi art. 124 alin. (2) potrivit cãruia justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în repetate rânduri, s-a pronunţat cu privire la constituţionalitatea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 în raport cu critici similare de neconstituţionalitate. Astfel, prin deciziile nr. 802 din 3 iulie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 1 august 2008, nr. 1.053 din 9 octombrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008, nr. 1.084 din 8 septembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 6 octombrie 2009, şi nr. 1.594 din 26 noiembrie 2009, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 15 ianuarie 2010, Curtea a statuat cã, în virtutea art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţie, legiuitorul este liber sã aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmeazã sã stabileascã natura juridicã a faptei incriminate, cât şi condiţiile rãspunderii juridice pentru aceastã faptã. Principiul egalitãţii în drepturi nu implicã tratarea juridicã uniformã a tuturor infracţiunilor, iar reglementarea unui regim sancţionator în funcţie de recuperarea prejudiciului cauzat prin infracţiunile sãvârşite este expresia fireascã a principiului constituţional menţionat, care impune ca la aceleaşi situaţii juridice sã se aplice acelaşi regim, iar la situaţii juridice diferite tratamentul juridic sã fie diferenţiat. Prin urmare, şi actul de înfãptuire a justiţiei urmeazã aceleaşi exigenţe.
Întrucât pânã în prezent nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Distinct de acestea, Curtea mai constatã cã beneficiile reducerii de pedeapsã ori de impunitate nu pot fi convertite în drepturi fundamentale, motiv pentru care sunt lãsate la libera apreciere a legiuitorului, dictatã de raţiunile de politicã penalã impuse, la un anumit moment, de societate, sens în care nu se poate susţine cã s-au depãşit limitele constituţionale stabilite de art. 53 referitor la împrejurãrile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi.
Faptul cã dispoziţiile legale criticate stabilesc un regim sancţionator diferit în funcţie de atitudinea procesualã concretã a persoanelor cercetate nu poate conduce la concluzia cã justiţia nu ar fi unicã, egalã şi imparţialã pentru toţi, judecãtorul, în limitele acestor principii, procedând la individualizarea regimului sancţionator potrivit criteriilor obiective puse la dispoziţie de lege. În mod similar, tot legea este cea care instituie o serie de incapacitãţi sau interdicţii care au legãturã cu fapta penalã sãvârşitã şi care, în ultimã instanţã, decurg din împrejurarea cã societatea considerã cã o persoanã condamnatã definitiv pentru anumite infracţiuni nu este demnã sã îndeplineascã anumite funcţii sau sã desfãşoare anumite activitãţi.
Cât priveşte critica referitoare la art. 14 din Legea nr. 241/2005, Curtea constatã cã şi aceasta este neîntemeiatã, deoarece organul fiscal la care se face trimitere nu devine organ de cercetare penalã ori instanţã de judecatã, nefiind parte a justiţiei în accepţiunea art. 124 şi 126 din Constituţie. Acesta nu face altceva decât sã estimeze cuantumul unui prejudiciu, pentru ca, în final, tot instanţei de judecatã sã îi revinã rolul de a înfãptui actul de justiţie şi de a aprecia dacã existã prejudiciu, care este întinderea acestuia, modul de producere, persoana vinovatã etc.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1), art. 12 şi art. 14 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicatã de Maftei Todica în Dosarul nr. 979/320/2010 al Judecãtoriei Târgu Mureş.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 aprilie 2012.
PREŞEDINTE,
ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
