Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 360 din 25 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 561 din 29 iulie 2014
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioniţa Cochinţu - magistrat-asistent
Cu participarea, în şedinţa publică din 24 iunie 2014, a reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Emiprod" - S.R.L. şi Societatea Comercială "Cresco" - S.R.L., ambele din Drobeta-Turnu Severin, în Dosarul nr. 9.089/101/2013 (nr. 9.089/101/2013/a86) al Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 99D/2014.
2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 24 iunie 2014, în prezenţa reprezentanţilor părţii Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, precum şi a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 25 iunie 2014, dată la care a pronunţat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
3. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 9.089/101/2013 (nr. 9.089/101/2013/a86), Tribunalul Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Emiprod" - S.R.L. şi Societatea Comercială "Cresco" - S.R.L., ambele din Drobeta-Turnu Severin, într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 coroborate cu cele ale Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.
4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece au fost adoptate cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) şi art. 115 alin. (4).
5. Dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie prevăd expresis verbis principiul potrivit căruia "Parlamentul este (...) unica autoritate legiuitoare a ţării", ceea ce indică, în mod neechivoc, faptul că actul de legiferare este de competenţa exclusivă a Parlamentului, fiind două excepţii de la monopolul legislativ al Parlamentului.
6. În ceea ce priveşte posibilitatea Guvernului de a adopta ordonanţe de urgenţă, există două limite strict definite de Constituţie, respectiv: se adoptă în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora; nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie.
7. De asemenea, arată că, prin prisma prevederilor Legii fundamentale şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, adoptarea ordonanţelor de urgenţă trebuie să se circumscrie respectării a cel puţin patru limite. Or, din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 şi din nota de fundamentare nu reiese niciun argument real, de fapt sau de drept, care să justifice o "situaţie extraordinară a cărei reglementare nu suferă amânare", sens în care "Curtea Constituţională a fost extrem de clară cu privire la noţiunea de «situaţie extraordinară atunci când este vorba despre executarea unor hotărâri judecătoreşti»". Reiese că principalul argument al emiterii acesteia îl constituie nevoia de "protecţie juridică a RAAN, iar această protecţie juridică, astfel cum este precizat în nota de fundamentare, se doreşte a fi obţinută astfel: «procedura reorganizării judiciare asigură suspendarea de drept a tuturor acţiunilor judiciare, extrajudiciare sau a măsurilor de executare silită ce pot fi instituite de către creditori»".
8. Se mai susţine că, deşi în preambulul ordonanţei de urgenţă se arată că incapacitatea de plată a RAAN şi executarea silită a acesteia ar putea conduce la încetarea activităţii, ceea ce ar putea provoca catastrofe ecologice, în realitate, este "doar o aparenţă şi un fals argument, întrucât nu există un asemenea pericol".
9. Un alt motiv de neconstituţionalitate al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 îl constituie încălcarea dispoziţiilor constituţionale menţionate, întrucât a fost adoptată prin nesocotirea prevederilor art. 151 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora "procedura aplicabilă regiilor autonome aflate în stare de insolvenţă se va stabili prin lege specială". În această situaţie, Guvernul ar fi trebuit să iniţieze, în regim de urgenţă, o lege specială pentru procedura insolvenţei aplicabilă regiilor autonome, dacă situaţia o impunea cu adevărat. Or, în această situaţie, Guvernul şi-a depăşit atribuţiile, întrucât legiuitorul primar a dorit să excludă regiile autonome de la aplicarea Legii nr. 85/2006.
10. Tribunalul Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei este o lege specială şi se aplică doar destinatarilor precizaţi în mod expres de aceasta, neputându-se extinde prin analogie şi altor persoane fizice sau juridice. Astfel, prin art. 151 din acelaşi act normativ, regiile autonome, în speţă debitoarea, au fost exceptate expres de la aplicarea acestei legi, urmând ca procedura aplicabilă regiilor autonome aflate în stare de insolvenţă să se reglementeze printr-o lege specială. Avându-se în vedere că până la data de 4 septembrie 2013 nu a fost adoptată o asemenea lege, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât, în speţă, tocmai de o situaţie extraordinară şi de urgenţă este vorba, fiind motivate prin incapacitatea de plată în care se află Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin ce poate conduce la încetarea activităţii, fapt ce poate provoca catastrofe ecologice. De asemenea, arătând şi celelalte argumente din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013, apreciază că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 115 din Constituţia României.
11. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 10 septembrie 2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 12/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 4 martie 2014.
15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului şi art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă.
16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
17. Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează o procedură generală în materie de insolvenţă ce se aplică anumitor categorii de debitori aflaţi în stare de insolvenţă sau de insolvenţă iminentă [art. 1] şi are drept scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă.
18. Potrivit art. 151 din aceeaşi lege, "Procedura aplicabilă regiilor autonome aflate în stare de insolvenţă se va stabili prin lege specială." În virtutea acestor prevederi, legiuitorul delegat a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, act normativ ce face obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate.
19. Ca atare, susţinerea autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la faptul că ordonanţa de urgenţă criticată a fost adoptată prin nesocotirea prevederilor art. 151 din Legea nr. 85/2006 este neîntemeiată, întrucât tocmai legiuitorul primar a lăsat posibilitatea reglementării procedurii aplicabile regiilor autonome aflate în stare de insolvenţă prin lege specială. De asemenea, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul, în considerarea unor situaţii deosebite, poate să stabilească şi reguli de procedură speciale, derogatorii de la regulile generale în materie, or, procedura aplicabilă regiilor autonome aflate în stare de insolvenţă este o procedură specială.
20. De altfel, Curtea reţine că Parlamentul, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013, sens în care a adoptat Legea nr. 12/2014 [pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 4 martie 2014].
21. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4), întrucât nu este niciun argument real, de fapt sau de drept, care să justifice o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu suferă amânare, Curtea reţine că aceasta este neîntemeiată.
22. Potrivit art. 115 alin. (4) din Constituţie, "Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora."
23. În ceea ce priveşte îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public (Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009), iar situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, respectiv a căror reglementare nu poate fi amânată (Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005).
24. Atât în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013, cât şi în nota de fundamentare, Guvernul expune argumentele care au stat la baza recurgerii la procedura constituţională a delegării legislative. Astfel, se arată că:
- până în prezent nu a fost adoptată o lege specială pentru procedura insolvenţei aplicabilă regiilor autonome, în conformitate cu prevederile art. 151 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare;
- se impune adoptarea de reglementări privind procedura insolvenţei regiilor autonome, care se confruntă cu situaţii de blocaj financiar având ca efect apariţia stării de incapacitate de plată a datoriilor către diverşi creditori, în special bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, în condiţiile de criză economică prelungită ale acestei perioade, precum şi luând în considerare premisele economice pentru anul 2013;
- Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin este un operator strategic al economiei naţionale şi, totodată, un furnizor de servicii publice locale, operând cu instalaţii şi substanţe pentru producerea apei grele şi a produselor conexe, având un înalt grad de periculozitate şi complexitate, iar măsurile propuse reglementează modalitatea de derulare a procedurii insolvenţei, oferind astfel protecţia juridică necesară acesteia, precum şi creditorilor regiei;
- incapacitatea de plată în care se află Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin poate conduce la încetarea activităţii, fapt ce poate provoca catastrofe ecologice, fiind ştiut faptul că în instalaţiile Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare - Sucursala Romag Prod se vehiculează 500 tone de hidrogen sulfurat, gaz toxic, letal, şi exploziv ce trebuie ars, în caz de sistare a producţiei de apă grea, rezultând o cantitate însemnată de SO2, substanţă ce produce ploi acide cu influenţe negative asupra mediului şi sănătăţii populaţiei din zonă, cu efecte transfrontaliere;
- adoptarea de urgenţă a unor măsuri pentru protecţia juridică a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin creează condiţiile pentru asigurarea siguranţei în exploatare, în considerarea faptului că elementele sus-menţionate vizează interesul public şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată.
25. Din analiza celor prezentate, Curtea observă că este evidenţiată existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată în sensul celor reţinute în jurisprudenţa Curţii cu privire la această noţiune, fiind motivată urgenţa, existând o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă şi independentă de voinţa Guvernului care pune în pericol un interes public.
26. Curtea constată că se justifică adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, iar motivele cuprinse în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 pot fi considerate ca justificând atât oportunitatea, raţiunea şi utilitatea reglementării, cât şi existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată.
27. Având în vedere cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, raportat la prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) şi art. 115 alin. (4), este neîntemeiată.
28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială "Emiprod" - S.R.L. şi Societatea Comercială "Cresco" - S.R.L., ambele din Drobeta-Turnu Severin, în Dosarul nr. 9.089/101/2013 (nr. 9.089/101/2013/a86) al Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 25 iunie 2014.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioniţa Cochinţu
*
OPINIE SEPARATĂ
În dezacord cu soluţia adoptată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 360 din 25 iunie 2014, considerăm că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin (RAAN), trebuia admisă pentru următoarele motive:
Excepţia vizează dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin (RAAN), prin care s-a reglementat în mod expres că procedura generală a insolvenţei se aplică în mod corespunzător pentru această RAAN, fiind instituite totodată o serie de excepţii punctuale de la normele generale exclusiv pentru această regie.
1. Referitor la situaţia extraordinară Guvernul a motivat că:
- nu există o lege specială privind procedura insolvenţei care să fie aplicată regiilor autonome, astfel cum statuează dispoziţiile art. 151 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei;
- criza economică prelungită şi premisele economice pentru anul 2013 impun adoptarea unor reglementări privind procedura insolvenţei regiilor autonome;
- prin reglementare se asigură o protective juridical a RAAN şi a creditorilor acesteia;
- incapacitatea de plată a RAAN poate conduce la încheierea activităţii, fapt ce ar putea provoca catastrofe ecologice.
Argumentele prezentate în preambulul actului normativ criticat nu constituie o situaţie extraordinară care să conducă la adoptarea unor măsuri legislative pe calea ordonanţei de urgenţă astfel cum statuează art. 115 alin. (4) din Constituţia României.
Astfel, împrejurarea că din 2006 şi până în prezent nici Guvernul, şi nici Parlamentul nu au iniţiat vreun proiect de act normativ care să reglementeze insolvenţa regiilor autonome nu poate constitui un argument pentru Guvern în sensul intervenţiei printr-un act de delegare legislativă punctual, pentru rezolvarea unor situaţii individuale, ci, eventual, ar fi putut fi un argument pentru adoptarea măsurilor generale în materia insolvenţei regiilor autonome, intervenţie legislativă care ar fi putut fi justificată într-adevăr şi de al doilea argument din preambulul ordonanţei de urgenţă, respectiv criza economică prelungită şi premisele economice pentru anul 2013.
Nici argumentul că prin reglementarea adoptată se asigură o protecţie juridică a RAAN nu poate constitui o justificare pentru adoptarea vreunui act normativ, cu atât mai puţin prin ordonanţă de urgenţă. Astfel, starea de insolvenţă este o situaţie faptică determinată de împrejurări obiective, concrete, care conduc la declanşarea procedurii, iar nu o formă de protejare a unei regii proprii, a statului, care în acest mod îşi creează un avantaj prin prejudicierea creditorilor regiei.
Motivul că intrarea în incapacitate de plată a RAAN poate conduce la închiderea activităţii şi la producerea unor catastrofe ecologice nu este în niciun fel justificat în nota de fundamentare. Din contră, în nota de fundamentare a ordonanţei de urgenţă se arată că măsurile de executare silită sunt "concentrate asupra sediului administrativ al regiei şi a terenului aferent acestuia precum şi la alte construcţii (...) iar instanţele de judecată au constatat că acele bunuri individual determinate pot fi supuse executării silite potrivit legii, independent de caracterul strategic declarat al regiei". Aşadar, nu s-a demonstrat în niciun fel că executarea silită a bunurilor regiei ar fi putut conduce la catastrofe ecologice.
În consecinţă, niciunul din argumentele incluse în preambulul ordonanţei de urgenţă nu constituie o situaţie extraordinară care să justifice adoptarea actului normativ. Aşadar, este evident că Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru oprirea procedurilor de executare silită a regiei în dauna creditorilor acesteia, nefiind precizate nici în preambul, şi nici în nota de fundamentare condiţiile legale de intrare în insolvenţă.
2. Ordonanţa de urgenţă, astfel cum a fost adoptată, conţine reglementări cu caracter individual deoarece, pe de o parte, se statuează că regiei autonome i se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi, pe de altă parte, se instituie unele derogări punctuale de la normele generale în materie de insolvenţă. Or, toate aceste reglementări reprezintă dispoziţii cu caracter individual, particulare, aplicabile exclusiv pentru un singur subiect de drept.
Referitor la aceste aspecte, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 600 din 9 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.060 din 26 noiembrie 2005, şi a statuat că: "Chiar în absenţa unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu că legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conţine fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale... Or, în măsura în care domeniul de incidenţă a reglementării este astfel determinat, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz prestabilit fără echivoc".
Curtea a apreciat în aceeaşi decizie că: "Fără îndoială, este dreptul legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, procedeu la care, de altfel, s-a mai apelat în această materie". Subscriind acestei teze, Curtea ţine să precizeze că "o atare derogare de la dreptul comun se poate realiza numai printr-o reglementare cu caracter normativ.... În ipoteza în care, însă, reglementarea specială, diferită de cea constitutivă de drept comun, are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae, ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu şi, prin aceasta, neconstituţional".
În mod similar şi pentru argumente asemănătoare s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 970 din 31 octombrie 2007, dar şi prin Decizia nr. 494 din 21 noiembrie 2013. În această din urmă decizie Curtea a statuat că "în măsura în care domeniul de incidenţă a reglementării este determinat concret, dată fiind raţiunea intuitu personae a reglementării, aceasta are caracter individual, «ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz prestabilit fără echivoc».
Aşa fiind, Curtea constată că legea supusă controlului de constituţionalitate contravine principiului constituţional al egalităţii în drepturi, astfel cum îşi găseşte expresie în art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu şi, ca atare, este sub acest aspect în totalitate neconstituţională. Legea contravine şi prevederilor art. 16 alin. (2) din Constituţie. Într-adevăr, în măsura în care un anumit subiect de drept este sustras, prin efectul unei dispoziţii legale adoptate exclusiv în considerarea lui şi aplicabile numai în ceea ce îl priveşte, incidenţei unei reglementări legale constituind dreptul comun în materie, dispoziţiile legale în cauză nesocotesc principiul constituţional potrivit căruia «nimeni nu este mai presus de lege»".
În speţa supusă analizei Curţii în prezenta cauză devin incidente în mod corespunzător argumentele din decizia sus-citată, deoarece, pe de o parte, dintre alte numeroase regii, subiecte de drept privat, cu care creditorii au intrat în relaţii comerciale, Guvernul a ales tocmai RAAN pentru a declanşa procedura legală a insolvenţei, iar, pe de altă parte, deşi şi alte regii autonome s-ar afla în situaţii identice cu cea a RAAN, acestea nu pot beneficia de dispoziţiile instituite în favoarea acestei regii deoarece nu a fost creat cadrul general pentru insolvenţa regiilor autonome, astfel cum prevede legea generală (de altfel, nici până în prezent Guvernul nu a sesizat Parlamentul cu un proiect de lege cu acest obiect, urmând probabil ca şi pentru o altă regie să procedeze în mod identic, când interesul său o va cere). Aşa fiind, apreciem că actul normativ supus controlului contravine principiului constituţional al egalităţii, astfel cum îşi găseşte expresie în art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu şi, ca atare, este, sub acest aspect, în totalitate neconstituţional.
Pentru aceste argumente apreciem că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 este neconstituţională şi că excepţia de neconstituţionalitate trebuia admisă în totalitate.
Judecători,
prof. univ. dr. Mona-Maria Pivniceru
Daniel Marius Morar
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
