Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 360 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi ale art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 360 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi ale art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 638 din 19 august 2016

Comenteaza legea


    Augustin Zegrean             - preşedinte
    Valer Dorneanu               - judecător
    Mircea Ştefan Minea          - judecător
    Daniel Marius Morar          - judecător
    Mona-Maria Pivniceru         - judecător
    Puskas Valentin Zoltan       - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu        - judecător
    Tudorel Toader               - judecător
    Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi ale art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Costică Bejan în Dosarul nr. 2.174/260/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 735D/2016 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a transmis Curţii un înscris prin care precizează că nu i-au fost comunicate înscrisuri din acest dosar şi, datorită termenelor scurte acordate, nu a avut posibilitatea să-şi pregătească apărarea, fiindu-i astfel încălcate drepturile constituţionale prevăzute de art. 15 alin. (1) şi art. 21 combinate cu art. 16 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1), art. 31 alin. (1), art. 52 alin. (1) şi art. 124. Ca atare, nu-şi poate exprima opţiunea cu privire la posibilitatea (menţionată în citaţie) privind soluţionarea cauzei şi în lipsa sa. Precizează că îşi menţine concluziile scrise depuse pentru termenul anterior.
    4. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile iniţiale au avut loc în şedinţa publică din 19 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Şofronea, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, constatând că nu este întrunită majoritatea prevăzută la art. 6 teza a doua şi art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus redeschiderea dezbaterilor şi repunerea pe rol a cauzei pentru data de 24 mai 2016.
    5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită menţinerea aceloraşi concluzii puse la termenul anterior, respectiv respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, deoarece, în lipsa unor elemente noi relevate în cauza de faţă, se justifică menţinerea jurisprudenţei în materie a Curţii, respectiv a Deciziei nr. 288 din 11 mai 2016. Apreciază că şi criticile de neconstituţionalitate formulate în privinţa art. 54 din aceeaşi lege sunt neîntemeiate, deoarece procedura de judecată în materie electorală este cea a ordonanţei preşedinţiale, astfel cum e prevăzută în Codul de procedură civilă.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    6. Prin Decizia civilă nr. 295 din 2 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.174/260/2016, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi ale art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Costică Bejan într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă contestaţia sa împotriva hotărârii prin care Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 2 Moineşti a respins candidatura sa (ca independent) pentru funcţia de primar, pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că numărul de 500 de persoane, prevăzut de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, este mult prea mare faţă de numărul de locuitori ai municipiului Moineşti şi că dispoziţiile legale indicate sunt neconstituţionale în condiţiile în care Legea partidelor politice nr. 14/2003 permite înfiinţarea unui partid politic cu doar trei membri. Referitor la art. 54 din legea criticată, care reglementează procedura de judecată a contestaţiilor în materie electorală, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că "deliberat nu a fost citat", apreciind că Legea nr. 115/2015 nu poate înlocui/suplini prevederile obligatorii ale Codului de procedură civilă, la care nu face nicio trimitere.
    8. Tribunalul Bacău - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Cerinţa reglementată de art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 este una necesară, rezonabilă şi legitimă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, reprezentând, în acelaşi timp, o garanţie a exercitării acestui drept, prin descurajarea eventualelor candidaturi abuzive, de natură să împiedice buna desfăşurare şi finalizare a procesului electoral. Totodată, arată, în privinţa art. 54 din lege, că procedura de soluţionare a contestaţiilor este cea a ordonanţei preşedinţiale, procedură prevăzută de Codul de procedură civilă pentru soluţionarea cauzelor urgente.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ce priveşte dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, se susţine că acestea nu contravin dreptului de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituţie, întrucât instituirea obligativităţii unui anumit prag de reprezentativitate este compatibilă cu dreptul fundamental invocat. În acest sens, sunt indicate deciziile nr. 252 din 6 mai 2014, nr. 522 din 8 mai 2008 şi nr. 606 din 20 mai 2008 ale Curţii Constituţionale. Consideră că, faţă de aspectele arătate şi principiile statuate în aceste decizii, nu pot fi reţinute nici criticile formulate în prezenta cauză cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi ale art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie. Referitor la art. 54 din legea examinată, se arată că, prin jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a răspuns unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare formulate cu privire la reglementări similare conţinute de Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, argumentele reţinute cu acele prilejuri păstrându-şi valabilitatea şi în prezenta cauză (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 159 din 20 martie 2014, nr. 102 din 28 februarie 2013, nr. 1.542 din 25 noiembrie 2010 şi nr. 1.128 din 16 octombrie 2008).
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                     CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepţiei, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 50 alin. (2) şi ale art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, având următorul cuprins:
    - Art. 50 alin. (2): "Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul oraşelor şi de 1.000 în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi în cazul municipiului Bucureşti."
    - Art. 54: "(1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către cetăţeni, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la data afişării candidaturii.
    (2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripţie a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianţele politice sau alianţele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de cel mult 48 de ore de la data afişării respingerii candidaturii.
    (3) Contestaţiile trebuie să cuprindă numele şi prenumele, adresa şi calitatea contestatarului, numele şi prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, prezentarea temeiurilor contestaţiei, data şi semnătura contestatarului şi indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.
    (4) Contestaţia şi, dacă este cazul, cererea de apel, se depun la instanţa competentă să le soluţioneze, sub sancţiunea nulităţii.
    (5) Contestaţiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluţionează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripţia electorală. Hotărârea nu se comunică.
    (6) Împotriva hotărârii date în contestaţie se poate face apel în termen de 24 de ore de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Apelul se soluţionează în termen de 24 de ore de la înregistrare.
    (7) Hotărârea pronunţată în apel este definitivă.
    (8) Instanţele judecătoreşti competente să soluţioneze contestaţiile formulate împotriva hotărârilor de admitere sau de respingere a unei candidaturi de către biroul electoral de circumscripţie vor lua măsuri de aducere la cunoştinţă, de îndată, a hotărârii definitive, după expirarea termenelor imperative prevăzute la alin. (5) şi (6), biroului electoral de circumscripţie care a pronunţat hotărârea atacată, în vederea definitivării candidaturilor."
    14. În susţinerea excepţiei se invocă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (1) care consacră principiul universalităţii legii, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 37 - Dreptul de a fi ales şi ale art. 124 alin. (1) şi (2) referitoare la principiile înfăptuirii justiţiei.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea Constituţională constată că acestea au constituit recent obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituţionalitate asemănătoare. Criticile formulate urmăresc, în esenţă, să demonstreze caracterul nejustificat şi excesiv al instituirii obligaţiei de a prezenta liste de susţinători pentru candidaturile independente la alegerile locale, acest caracter fiind cu atât mai evident în contextul pronunţării Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2016, prin care Curtea Constituţională a constatat că obligaţia prevăzută de art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, referitoare la depunerea unei liste cu 25.000 de semnături ale membrilor fondatori necesară la înregistrarea unui partid politic, este neconstituţională.
    16. Astfel, prin Decizia nr. 288 din 11 mai 2016*), încă nepublicată la data pronunţării acestei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, constatând, pentru argumentele acolo expuse pe larg, că dispoziţiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 nu afectează exercitarea drepturilor electorale fundamentale, cum este dreptul de a fi ales, invocat în cauza de faţă.
──────────
    *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 288 din 11 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 6 iulie 2016.
──────────

    17. Prin decizia mai sus menţionată, Curtea a reiterat jurisprudenţa sa anterioară prin care s-a pronunţat asupra constituţionalităţii soluţiei legislative de principiu constând în obligaţia prezentării de liste de susţinători de către candidaţii independenţi, inclusiv pentru funcţia de primar, considerentele enunţate cuprinzând, implicit, un test de proporţionalitate pe care Curtea l-a aplicat în privinţa numărului de susţinători prevăzut de lege (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 4 octombrie 1996, Hotărârea nr. 71 din 16 octombrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 24 octombrie 1996, Hotărârea nr. 1 din 16 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 21 octombrie 2009, Decizia nr. 782 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009, Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010, Decizia nr. 522 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din data de 15 mai 2008).
    18. Curtea a observat, cu acelaşi prilej, faptul că, faţă de legislaţia anterioară incidentă în materie, respectiv art. 48 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007 (act normativ abrogat prin art. 136 din Legea nr. 115/2015), care prevedea pentru funcţia de primar, obligaţia candidaţilor independenţi de a prezenta listă de susţinători cuprinzând minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti -, dispoziţiile legale în vigoare ce reglementează aceeaşi situaţie juridică, adică art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, înjumătăţesc, practic, minimul anterior al pragului de reprezentativitate. Or, dacă reglementarea anterioară a fost apreciată, de pildă prin Decizia nr. 522 din 8 mai 2008, precitată, ca instituind, sub acest aspect, o condiţie rezonabilă, o reglementare care reduce la jumătate procentul anterior instituit este circumscrisă cu atât mai justificat aceleiaşi concluzii.
    19. În consecinţă, Curtea a constatat că elementul de noutate adus de Legea nr. 115/2015 în privinţa reglementării condiţiei analizate, şi anume reducerea cu 50% a numărului de susţinători cerut pentru depunerea unei candidaturi independente, este menit să faciliteze exercitarea dreptului de a fi ales. Prin urmare, această modificare nu este de natură să determine o schimbare a jurisprudenţei în care a răspuns aceloraşi critici referitoare la caracterul excesiv al unei asemenea condiţii. Astfel fiind, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată cu acele prilejuri, precum şi considerentele care au fundamentat-o, sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în această cauză.
    20. Prin aceeaşi decizie, Curtea a conchis în sensul că legislaţia electorală din România a stabilit şi stabileşte condiţia prezentării unei liste de susţinători la depunerea candidaturii de către candidaţii independenţi, condiţie ce a fost constatată în mod consecvent ca fiind constituţională, inclusiv în privinţa candidaţilor independenţi la funcţia de primar. Instituirea acestei condiţii reprezintă o modalitate prin care candidatul la o funcţie sau demnitate publică îşi dovedeşte potenţialul de reprezentativitate, şi care previne, totodată, exercitarea abuzivă a dreptului de a fi ales, asigurând accesul efectiv la exerciţiul acestui drept persoanelor care, într-adevăr, beneficiază de credibilitatea şi susţinerea electoratului. Ca urmare, condiţia instituită de legiuitor dă expresie, în esenţă, dezideratelor stabilite de art. 2 din Constituţie referitoare la exercitarea suveranităţii naţionale. Aceasta se aplică tuturor candidaţilor, în egală măsură şi fără nicio discriminare, în caz contrar fiind încălcat art. 16 din Constituţie.
    21. Curtea a mai observat că, prin actuala reglementare, legislaţia se corelează cu recomandările cuprinse în Liniile directoare din Codul bunelor practici în materie electorală - adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), în sensul impunerii obligaţiei colectării semnăturilor, care, la art. 1.3 - Prezentarea candidaturilor, pct. i şi ii, următoarele, prevăd că "i. Prezentarea candidaţilor individuali sau a listelor de candidaţi pot fi condiţionate de obţinerea unui anumit număr de semnături; ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripţiei respective."
    22. Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a pragului reţinut mai sus (minimum 1% din alegători), precum şi instituirea unei condiţii subsidiare referitoare la numărul minim de susţinători (nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I) ţine de marja de apreciere a legiuitorului şi vizează asigurarea unei minime reprezentativităţi a candidaţilor la funcţiile elective. Astfel, observând dispoziţiile Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a "Reţeaua de localităţi", publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea a reţinut că unul dintre indicatorii minimali de definire a localităţilor urbane este numărul de locuitori. În cazul localităţilor urbane de gradul III (cum este oraşul Moineşti) acest număr este "de regulă de la circa 5.000 la circa 30.000 de locuitori", conform pct. 5.1 din anexa II la Legea nr. 351/2001. Este adevărat că, raportat la aceşti indicatori minimali, prin aplicarea condiţiei legale potrivit căreia listele de susţinători trebuie să cuprindă "nu mai puţin de (...) 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III" se impune candidaţilor să prezinte liste de susţinători reprezentând mai mult de 1% din numărul de locuitori. Nu se poate susţine însă că în acest mod este golit de conţinut dreptul de a fi ales, în sensul unei imposibilităţi de îndeplinire a condiţiei stabilite de lege. Din configurarea acesteia transpare voinţa legiuitorului de a nu conferi listelor de susţinători un caracter pur formal. Astfel, în condiţiile aplicării procentului de 1% din numărul alegătorilor şi în cazul comunităţilor mici, listele de susţinători ar putea deveni doar o formă fără fond, având ca efect înscrierea în competiţia electorală a unor candidaţi cu o reprezentativitate nesemnificativă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 286 din 11 mai 2016**), nepublicată - la momentul pronunţării prezentei decizii - în Monitorul Oficial al României, Partea I).
──────────
    **) Decizia Curţii Constituţionale nr. 286 din 11 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 451 din 16 iunie 2016.
──────────

    23. Curtea constată că atât soluţia de respingere pronunţată prin deciziile menţionate, cât şi considerentele ce le-au fundamentat îşi păstrează valabilitatea şi în această cauză.
    24. Cât priveşte dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 115/2015, Curtea reţine că acestea nu au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, însă problematica procedurii speciale de judecată în materie electorală nu constituie un aspect de noutate din perspectiva jurisprudenţei Curţii.
    25. Astfel, examinând dispoziţiile art. 121 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, abrogată prin art. 136 din Legea nr. 115/2015, Curtea a reţinut, în esenţă, că, în materie electorală, legiuitorul a stabilit o procedură specială de soluţionare a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de lege, desfăşurată potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru ordonanţa preşedinţială. Obiectul reglementării - valorificarea drepturilor electorale - a impus adoptarea unei proceduri de judecată prin care să fie soluţionate cu celeritate toate cererile adresate instanţei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008) şi că, în absenţa ei, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfăşurarea procedurilor electorale aflate în curs şi ar genera o stare de incertitudine cât priveşte raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 159 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 14 mai 2014).
    26. Cât priveşte, punctual, lipsa citării în cauză şi imposibilitatea depunerii probatoriului, reclamate de autorul excepţiei, Curtea constată că şi acestea reprezintă aspecte ce se integrează specificului procedurii contenciosului electoral. Termenele scurte, prevăzute strict de Legea nr. 115/2015 pentru soluţionarea contestaţiilor servesc, în final, definitivării şi finalizării întregului proces electoral şi au în vedere respectarea calendarului electoral prestabilit pentru desfăşurarea fiecărei operaţiuni ce îl compun şi nu permit, prin urmare, tergiversarea procesului iniţiat în contenciosul electoral. Aşa fiind, Curtea constată că dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 115/2015 nu aduc atingere drepturilor ocrotite de art. 21 alin. (3), art. 24 şi art. 124 alin. (1) şi (2) din Constituţie, invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.

    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 şi cu unanimitate de voturi în privinţa excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 din aceeaşi lege,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Costică Bejan în Dosarul nr. 2.174/260/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 50 alin. (2) şi ale art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.

                      PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                          Claudia-Margareta Krupenschi

                                     ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 360 din 24 mai 2016

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"