Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 359 din 22 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 304 pct. 9 si art. 304^1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 11 mai 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 şi art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Nicolae Asaftei în Dosarul nr. 438/250/2009 al Tribunalului Arad - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 iunie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 438/250/2009, Tribunalul Arad - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 şi art. 304^1 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de Nicolae Asaftei cu ocazia soluţionãrii recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 1131 din 23 decembrie 2009, pronunţatã de Judecãtoria Lipova, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Arad.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3), deoarece "se creeazã o diferenţã între cei ale cãror litigii au şi calea de atac a apelului şi cei ale cãror litigii prevãd doar calea de atac a recursului". De aceea, apreciazã cã "în aceastã situaţie nu se poate vorbi de o egalitate a tuturor cetãţenilor în faţa legii şi nici de existenţa unui proces echitabil".
Instanţa de judecatã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul cuprins:
- Art. 304 pct. 9: "Modificarea sau casarea unor hotãrâri se poate cere în urmãtoarele situaţii, numai pentru motive de nelegalitate: [... ]
9. când hotãrârea pronunţatã este lipsitã de temei legal ori a fost datã cu încãlcarea sau aplicarea greşitã a legii.";
- Art. 304^1: "Recursul declarat împotriva unei hotãrâri care, potrivit legii, nu poate fi atacatã cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevãzute în art. 304, instanţa putând sã examineze cauza sub toate aspectele."
Autorul excepţiei susţine cã textele legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.
Analizând critica referitoare la art. 304 pct. 9 din Codul de procedurã civilã, Curtea reţine cã s-a mai pronunţat asupra acestor dispoziţii de lege în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 909 din 18 octombrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 21 noiembrie 2007, Curtea a stabilit cã dispoziţiile de lege criticate "constituie norme de procedurã ce au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale constituţionale, astfel cum este consacratã prin art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora «Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege».
Soluţia legislativã adoptatã de legiuitor nu relevã niciun fine de neconstituţionalitate, reglementarea criticatã constituind tocmai temeiul de drept al controlului judiciar exercitat pe calea recursului, fãrã a se încãlca prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei".
De asemenea, Curtea, prin mai multe decizii, a analizat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 304^1 din Codul de procedurã civilã. Spre exemplu, prin Decizia nr. 1.004 din 7 octombrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 7 noiembrie 2008, Curtea, constatând constituţionalitatea textului supus controlului sãu, a statuat cã "recursul constituie în aceastã ipotezã o cale de atac cu caracter devolutiv, în care, ca şi în cazul apelului, instanţa de recurs judecã însãşi cauza, atât sub aspectul legalitãţii, cât şi sub acela al temeiniciei, nelimitându-se sã examineze doar hotãrârea pronunţatã de prima instanţã, exclusiv pentru motivele de casare prevãzute în art. 304 din Codul de procedurã civilã, ceea ce este în deplinã concordanţã cu prevederile Constituţiei".
În legãturã cu acest aspect, prin Decizia nr. 351 din 2 mai 2006, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 25 mai 2006, Curtea a statuat cã justificarea acestei reglementãri derogatorii de la regula generalã a caracterului nedevolutiv al recursului ţine de deosebirile esenţiale existente între cele douã situaţii avute în vedere de legiuitor. Astfel, în situaţia în care s-a putut exercita calea de atac a apelului, cauza a fost, integral şi sub toate aspectele legalitãţii şi temeiniciei soluţiei pronunţate de prima instanţã, examinatã de o instanţã de control judiciar, la un grad de jurisdicţie superior, iar recursul va putea fi exercitat pentru motive concret şi limitativ determinate, care vizeazã legalitatea deciziei pronunţate în apel. În situaţia în care pãrţilor nu le este deschisã calea de atac a apelului, apare firesc ca instanţa sã poatã cerceta sub toate aspectele cauza dedusã judecãţii. Aceastã posibilitate este menitã sã asigure pãrţilor o judecatã echitabilã şi sã conducã instanţa la cercetarea şi aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronunţarea unei soluţii.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã a reconsidera jurisprudenţa Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 9 şi art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Nicolae Asaftei în Dosarul nr. 438/250/2009 al Tribunalului Arad - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 martie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
