Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 358 din 5 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 15 septembrie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Florentina Baltã - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Matei C. Moangher în Dosarul nr. 2.351/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, arãtând cã textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât legiuitorul, reglementând situaţia unor imobile, distinct de cea a terenurilor agricole şi forestiere, preluate de stat înainte de anul 1989, a realizat acest lucru în interesul oricãrei persoane îndreptãţite, fãrã discriminare şi pentru toate categoriile de bunuri ce fac obiectul legilor speciale reparatorii. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor art. 46 şi ale art. 154 alin. (1) din Constituţie, aratã cã acestea nu au relevanţã în cauza de faţã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 29 noiembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 2.351/2004, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Matei C. Moangher.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile <>art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 instituie un tratament juridic discriminatoriu în privinţa terenurilor imobile extravilane faţã de cele intravilane, expropriate prin decrete abuzive emise în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, prin aceasta fiindu-i grav lezate interesele legitime.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã dispoziţiile legale criticate nu creeazã un regim discriminatoriu în privinţa terenurilor extravilane faţã de cele intravilane şi, ca atare, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 154 alin. (1) din Constituţie.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã. Astfel, aratã cã dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin raportare la prevederile <>art. 16 din Constituţie, prin Decizia nr. 34/2003 , prilej cu care Curtea a reţinut cã soluţia de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opţiunii legiuitorului şi are la bazã exercitarea dreptului pe care statul îl avea de a decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecutã cu privire la proprietatea funciarã. În susţinerea punctului sãu de vedere, invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Deciziile nr. 136/1998 şi nr. 73/1995. În ceea ce priveşte prevederile art. 154 alin. (1) din Constituţie, Guvernul considerã cã acestea nu au incidenţã în cauzã.
Avocatul Poporului aratã cã dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, apreciazã cã nu poate fi reţinutã critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 faţã de art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât legiuitorul, reglementând situaţia unor imobile, distinct de cea a terenurilor agricole şi forestiere, preluate de stat înainte de anul 1989, a realizat acest lucru în interesul oricãrei persoane îndreptãţite, fãrã discriminare, şi pentru toate categoriile de bunuri ce fac obiectul legilor speciale reparatorii.
De asemenea, apreciazã cã nu poate fi reţinutã nici pretinsa contrarietate a textului de lege criticat cu prevederile art. 154 alin. (1) din Constituţie, arãtând cã, dacã naţionalizarea sau alte moduri prin care, sub imperiul altor legi anterioare, a luat naştere dreptul de proprietate al statului nu sunt corespunzãtoare prevederilor Constituţiei, dreptul subiectiv de proprietate al statului, constituit potrivit reglementãrilor legale anterioare actualei Legi fundamentale, nu este stins ca efect al intrãrii în vigoare a acesteia, indiferent de modificãrile aduse regimului juridic al proprietãţii. În susţinerea acestui punct de vedere, invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume Deciziile nr. 43/2003, nr. 187/2003 şi nr. 483/2003.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse la dosar, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, <>Legea nr. 10/2001 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprile 2005, textul de lege dedus controlului de constituţionalitate având urmãtorul conţinut:
"Nu intrã sub incidenţa prezentei legi terenurile al cãror regim juridic este reglementat prin <>Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, şi prin <>Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, solicitate potrivit prevederilor <>Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale <>Legii nr. 169/1997 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile art. 16 alin. (1), ale art. 46 şi ale art. 154 alin. (1) din Constituţie, care au urmãtoarea redactare:
- Art. 16 alin. (1): "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 46: "Dreptul la moştenire este garantat.";
- Art. 154 alin. (1): "Legile şi toate celelalte acte normative rãmân în vigoare, în mãsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã, în condiţiile în care reglementarea dedusã controlului instituie un regim juridic diferenţiat, nu în funcţie de statutul solicitantului ca persoanã, ci de specificul obiectului restituirii, respectiv al terenului, nu poate fi reţinutã critica autorului excepţiei privind înfrângerea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
În ceea ce priveşte critica referitoare la încãlcarea art. 46 din Constituţie, Curtea reţine cã invocarea acestui text de referinţã este irelevantã, întrucât norma legalã criticatã are un cu totul alt domeniu de incidenţã, şi anume determinarea sferei bunurilor imobile supuse restituirii, în temeiul <>Legii nr. 10/2001 , ceea ce, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, constituie opţiunea suveranã a legiuitorului. Chiar dacã astfel emolumentul moştenirii este modificat, o asemenea consecinţã nu se converteşte într-un fine de neconstituţionalitate, întrucât textul constituţional de referinţã garanteazã dreptul la moştenire în general şi nu cu referire la un anumit emolument.
În contextul celor mai sus menţionate, Curtea constatã cã invocarea art. 154 alin. (1) din Legea fundamentalã este, de asemenea, lipsitã de relevanţã, textul de lege criticat neevidenţiind nici o contradicţie cu aceste prevederi constituţionale, de naturã sã antreneze lipsirea sa de eficienţã juridicã.
De altfel, dispoziţiile legale criticate în cauza de faţã au mai fãcut obiect al controlului de constituţionalitate.
Astfel, prin <>Decizia nr. 34 din 30 ianuarie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 31 martie 2003, instanţa de contencios constituţional a statuat cã "Soluţia de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opţiunii legiuitorului şi are la bazã exercitarea dreptului pe care statul îl avea de a decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi abuzurilor din legislaţia trecutã cu privire la proprietatea funciarã", precum şi faptul cã "trebuie sã se recunoascã statului dreptul de a hotãrî neîngrãdit asupra regimului juridic al bunurilor intrate în proprietatea sa în baza unor titluri conforme cu legislaţia existentã în momentul dobândirii dreptului sãu de proprietate".
Întrucât nu au intervenit elemente noi de naturã sã determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele acestei decizii sunt valabile şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Matei C. Moangher în Dosarul nr. 2.351/2004 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 5 iulie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
_____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
