Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 358 din 24 aprilie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278^1 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alien Concept" - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 9.074/112/2010 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 764D/2011. La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele: Prin Încheierea din 12 mai 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 9.074/112/2010, Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alien Concept" - S.R.L. din Oradea într-o cauzã ce are ca obiect soluţionarea unui litigiu privind achiziţiile publice. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia aratã cã dispoziţiile de lege criticate sancţioneazã însãşi exercitarea dreptului şi nu exercitarea sa abuzivã. Modalitatea de a reţine un procent din garanţia de participare reprezintã o sancţionare a contestatorilor, ceea ce echivaleazã cu o îngrãdire a accesului liber la justiţie. Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintã dispoziţiile art. 278^1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, cu urmãtorul conţinut: "(1) În mãsura în care Consiliul respinge contestaţia ca nefondatã, autoritatea contractantã va reţine contestatorului din garanţia de participare în raport cu valoarea estimatã a contractului urmãtoarele sume: (...) c) între 4.200.001 lei şi 42.000.000 lei inclusiv - 7.980 lei 0,01% din ceea ce depãşeşte 4.200.001 lei." În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor dispoziţii legale, autorul excepţiei invocã prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (4) referitor la jurisdicţiile speciale administrative. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii acestor dispoziţii. Astfel, prin Decizia nr. 282 din 27 martie 2012*), nepublicatã la data pronunţãrii acestei decizii, Curtea a statuat cã dispoziţiile legale referitoare la constituirea unei garanţii în vederea participãri i la procedura de atribuire a contractului au fost introduse prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 76/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii. -------- *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 282 din 27 martie 2012 a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 11 mai 2012.
În continuare, Curtea a reţinut cã garanţia de participare se constituie de cãtre ofertant, adicã de persoana care şi-a manifestat voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publicã, iar scopul constituirii acestei garanţii este acela de a proteja autoritatea contractantã faţã de riscul unui eventual comportament necorespunzãtor al acestuia. Potrivit dispoziţiilor art. 255 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006, pot formula contestaţie în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor persoanele care au un interes legitim cu privire la contractul de achiziţie (în mod evident este vorba despre ofertanţii prevãzuţi de art. 43^1 din ordonanţa de urgenţã) şi care au suferit, suferã sau riscã sã sufere un prejudiciu, ca o consecinţã a unui act al autoritãţii contractante (în favoarea cãreia au constituit garanţia de participare). Analizând, în continuare, dispoziţiile art. 278^1 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006, Curtea a constatat cã, respingând contestaţia, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor nu are competenţa legalã de a dispune prin decizie cu privire la garanţia de participare constituitã în favoarea autoritãţii contractante. Prin urmare, actul de dispoziţie cu privire la sumele cote-pãrţi din garanţia de participare nu poate fi calificat drept un act al autoritãţii administrativ-jurisdicţionale. Reţinerea sumelor prevãzute de ordonanţa de urgenţã de cãtre autoritatea contractantã opereazã de drept, în temeiul art. 278^1 alin. (1), ca urmare a pronunţãrii de cãtre Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a deciziei de respingere a contestaţiei ca nefondatã. În cazul în care respingerea contestaţiei se întemeiazã pe motivele cã aceasta a fost tardiv introdusã, lipsitã de interes, lipsitã de obiect, introdusã de o persoanã fãrã calitate sau neîmputernicitã sã formuleze contestaţia, precum şi pe orice altã excepţie de procedurã sau de fond, autoritatea contractantã nu poate reţine suma. Reţinerea sumelor prevãzute de ordonanţa de urgenţã de cãtre autoritatea contractantã opereazã indiferent de poziţia subiectivã a contestatorului în exercitarea dreptului de a formula contestaţia împotriva actului administrativ. Aşa cum se aratã în preambul, ordonanţa de urgenţã instituie o veritabilã sancţiune aplicabilã persoanei care atacã în contencios administrativ-jurisdicţional actul autoritãţii contractante care a determinat sau riscã sã determine producerea unui prejudiciu. Exercitarea dreptului material la acţiune se circumscrie astfel în sfera "comportamentului necorespunzãtor" prevãzut de art. 43^1 din ordonanţa de urgenţã. Reţinerea sumelor nu este condiţionatã de producerea unui prejudiciu autoritãţii contractante. O posibilã cauzã a producerii prejudiciului ar fi fost suspendarea procedurii de atribuire odatã cu introducerea contestaţiei în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, fapt ce ar fi determinat tergiversarea procedurii, cu implicaţii asupra gradului de cheltuire a fondurilor publice alocate. Or, mãsura suspendãrii poate fi dispusã, aşa cum s-a arãtat mai sus, în condiţii restrictive, dupã evaluarea consecinţelor acestei mãsuri asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public [art. 275^1 alin. (2) din ordonanţa de urgenţã]. Mai mult, în condiţiile în care, respingând contestaţia, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor poate obliga contestatorul în culpã la plata cheltuielilor efectuate în cursul soluţionãrii contestaţiei, la cererea autoritãţii contractante [art. 278 alin. (8) din ordonanţa de urgenţã], apare cu evidenţã cã aceste cheltuieli nu mai pot constitui obiectul unui prejudiciu pe care autoritatea sã şi-l acopere prin reţinerea sumelor din garanţia de participare la procedura de atribuire. Sub aceste aspecte, reţinerea sumelor menţionate nu poate fi calificatã drept cauţiune, funcţia acestei instituţii juridice fiind, pe lângã aceea de a constitui o garanţie a seriozitãţii petentului, şi cea de sursã de despãgubire a persoanei prejudiciate. Mai mult, consemnarea sumei stabilite drept cauţiune se face într-un cont distinct la dispoziţia instanţei, iar nu la dispoziţia pãrţii susceptibil a fi prejudiciate, aşa cum prevede art. 278^1 din ordonanţa de urgenţã criticatã. Instanţa va dispune cu privire la despãgubirea persoanei prejudiciate; în caz contrar cauţiunea se restituie celui ce a consemnat-o, prin aceeaşi hotãrâre prin care se respinge cererea de despãgubiri. Prin urmare, analizând dispoziţiile care reglementeazã procedura soluţionãrii contestaţiilor în faţa Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor, Curtea a constatat cã nu existã nicio normã care sã ateste existenţa vreunei taxe sau cauţiuni care sã se facã venit la bugetul de stat sau la bugetul autoritãţii administrativ-jurisdicţionale. Curtea a reţinut cã gratuitatea consacratã de norma constituţionalã cuprinsã în art. 21 alin. (4) vizeazã lipsa oricãrei contraprestaţii pecuniare din partea persoanei care, alegând calea contenciosului administrativ-jurisdicţional, beneficiazã de serviciul prestat de autoritatea administrativ-jurisdicţionalã. Or, sub acest aspect, dispoziţiile ordonanţei criticate respectã cerinţa constituţionalã referitoare la caracterul neoneros al procedurii administrativ-jurisdicţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Alien Concept" - S.R.L. din Oradea în Dosarul nr. 9.074/112/2010 al Tribunalului Bistriţa Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 24 aprilie 2012.
PREŞEDINTE, ACSINTE GASPAR
Magistrat-asistent, Daniela Ramona Mariţiu
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
