Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 358 din 22 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 11 mai 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Silviu Şerban şi Cornelia Şerban în Dosarul nr. 32.200/211/2009 al Judecãtoriei Cluj-Napoca - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent-şef, referând asupra cauzei, aratã cã pãrţile Simion Alexandru David şi Mircea Diculescu au depus la dosar note scrise prin care solicitã respingerea criticii de neconstituţionalitate şi judecarea în lipsã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 mai 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 32.200/211/2009, Judecãtoria Cluj-Napoca - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost ridicatã de Silviu Şerban şi Cornelia Şerban, contestatori într-o cauzã având ca obiect o contestaţie la executare.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (3), art. 24, art. 44 şi art. 45. În acest sens, aratã cã art. 274 din Codul de procedurã civilã "limiteazã dreptul de apãrare al pãrţilor, acestea fiind constrânse sã îşi aleagã avocatul nu în funcţie de pregãtirea profesionalã, ci în funcţie de onorariu". De asemenea, acest text de lege "creeazã o discriminare între douã categorii de liber profesionişti, şi anume experţii, pe de o parte, şi avocaţii, pe de altã parte". Autorii excepţiei fac referire şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 458 din 31 martie 2009.
Judecãtoria Cluj-Napoca - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 274 din Codul de procedurã civilã. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultã însã cã, în realitate, autorii excepţiei criticã doar alin. 3 al art. 274 din Codul de procedurã civilã, care are urmãtorul cuprins: "Judecãtorii au însã dreptul sã mãreascã sau sã micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevãzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat cã sunt nepotrivite de mici sau de mari, faţã de valoarea pricinii sau munca îndeplinitã de avocat."
Autorii criticii susţin cã acest text de lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apãrare, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã şi art. 45 privind libertatea economicã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã dispoziţiile art. 274 alin. 3 din Codul de procedurã civilã au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu aceleaşi prevederi constituţionale şi cu motivare similarã. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 493 din 29 mai 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 456 din 5 iulie 2007, a stabilit cã nu se poate pune semn de egalitate între modul de fixare a onorariului expertului şi cel al avocatului, tratamentul diferit aplicat fiind justificat, iar judecãtorii au dreptul sã mãreascã sau sã micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit cu cele prevãzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat cã sunt nepotrivit de mici sau de mari faţã de valoarea pricinii ori munca îndeplinitã de avocat.
În legãturã cu acest aspect, prin Decizia nr. 401 din 14 iulie 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 septembrie 2005, Curtea a reţinut cã prerogativa instanţei de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecatã, cuantumul onorariului avocaţial convenit, prin prisma proporţionalitãţii sale cu amplitudinea şi complexitatea activitãţii depuse, este cu atât mai necesarã cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecatã, urmeazã a fi suportat de partea potrivnicã, dacã a cãzut în pretenţii, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta sã îi fie opozabil. Or, opozabilitatea sa faţã de partea potrivnicã, care este terţ în raport cu convenţia de prestare a serviciilor avocaţiale, este consecinţa însuşirii sale de instanţã prin hotãrârea judecãtoreascã prin al cãrei efect creanţa dobândeşte caracter cert, lichid şi exigibil.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã conducã la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia din deciziile menţionate îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Curtea constatã cã, întrucât nu este încãlcat niciun drept sau nicio libertate fundamentalã a acestuia, dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Constituţie, invocate în susţinerea excepţiei, nu au incidenţã în cauzã. De asemenea, Curtea nu poate reţine ca semnificative pentru soluţionarea criticii celelalte prevederi constituţionale invocate în cauzã.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 274 alin. 3 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Silviu Şerban şi Cornelia Şerban în Dosarul nr. 32.200/211/2009 al Judecãtoriei Cluj-Napoca - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 22 martie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
