Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 355 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 538 din 18 iulie 2016
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, excepţie ridicată de Partidul Naţional Democrat - Organizaţia Arad în Dosarul nr. 6.680/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă, de Lungu Liviu, Partidul Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor şi, respectiv, Partidul 200 Pentru Bucureşti în dosarele nr. 19.450/299/2016, nr. 19.448/299/2016, şi, respectiv, nr. 19.410/299/2016 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Sector 3 Bucureşti, prin preşedinte Lucică Lucian Buică în Dosarul nr. 10.537/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, de Gherman Armin-Marian în Dosarul nr. 7.482/280/2016 al Tribunalului Argeş - Secţia I civilă, de Partidul Fapta, prin reprezentant legal Sorin Bălănescu în Dosarul nr. 13.339/245/2016, al Tribunalului Iaşi - Secţia civilă, de Partidul 200 Pentru Bucureşti în Dosarul nr. 10.317/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, precum şi de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Judeţeană Bacău, prin reprezentant legal Negru Constantin, în Dosarul nr. 1.614/110/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi care constituie obiectul dosarelor nr. 697D/2016, nr. 698D/2016, nr. 699D/2016, nr. 700D/2016, nr. 712D/2016, nr. 718D/2016, nr. 719D/2016, nr. 733D/2016 şi, respectiv, nr. 755D/2016 ale Curţii Constituţionale.
2. La apelul nominal răspunde, în Dosarul nr. 698D/2016, autorul excepţiei - Lungu Liviu -, personal şi prin delegat Petre Ignatencu, cu delegaţie din partea Partidului Comunitar din România (autorul excepţiei fiind candidatul propus de acest partid la alegerile locale), depusă la dosar; în Dosarul nr. 699D/2016 răspunde domnul Alexandru Pânişoară, cu delegaţie din partea Partidului Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor, depusă la dosar; în Dosarul nr. 712D/2016 răspunde Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Sector 3 Bucureşti, prin preşedinte Lucică Lucian Buică.
3. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
4. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul nr. 733D/2016, partea Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 4 - Sector 4 Bucureşti a transmis Curţii un document prin care precizează că hotărârea contestată în faţa instanţei judecătoreşti este legală, solicitând, totodată, judecarea în lipsă.
5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile iniţiale au avut loc în şedinţa publică din 19 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea şi a autorilor excepţiei, după cum urmează: Liviu Lungu, reprezentat de domnul Petre Ignatencu, Partidul Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor, prin reprezentant Alexandru Pânişoară, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Sector 3 Bucureşti, prin domnul Lucică Lucian Buică, şi, respectiv, Gherman Armin-Marian. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea a dispus conexarea dosarelor nr. 698D/2016, nr. 699D/2016, nr. 700D/2016, nr. 712D/2016, nr. 718D/2016, nr. 719D/2016, nr. 733D/2016 şi, respectiv, nr. 755D/2016 la Dosarul Curţii Constituţionale nr. 697D/2016 şi, constatând că nu este întrunită majoritatea prevăzută la art. 6 teza a doua şi art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus redeschiderea dezbaterilor şi repunerea pe rol a cauzei pentru data de 24 mai 2016.
6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor prezente, pentru susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate.
7. Domnul Petre Ignatencu, reprezentantul autorului excepţiei ce formează obiectul Dosarului nr. 698D/2016, susţine, faţă de motivele expuse la şedinţa publică din 19 mai 2016, că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 contravin şi prevederilor art. 16 din Constituţie, din perspectiva egalităţii de şanse în cursa electorală a partidelor politice. Reprezentantul autorului excepţiei arată că, deşi reprezentantul Ministerului Public a afirmat, la termenul anterior, că textul legal criticat asigură egalitatea între partidele politice în calitatea lor de competitori electorali, simpla enunţare a egalităţii nu o şi demonstrează, mai ales în cazul partidelor nou-înfiinţate, lipsite de experienţă. Consideră că utilitatea textului legal examinat este relevantă doar în cazul partidelor parlamentare, deoarece neîndeplinirea condiţiei privind numărul semnăturilor conduce, în cele din urmă, la radierea acelui partid, în condiţiile Legii partidelor politice nr. 14/2003. În final, subliniază un nonsens în cuprinsul Legii nr. 14/2003, respectiv între reglementarea posibilităţii înfiinţării unui partid politic doar pe baza semnăturii a trei membri fondatori, şi menţinerea acestei condiţii excesive, constând în prezentarea unui număr ridicat de semnături de susţinere, necesare la înregistrarea candidaturilor la funcţiile publice elective. În consecinţă, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
8. Domnul Alexandru Pânişoară, reprezentantul Partidului Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor, susţine, în esenţă, în calitate de autor al excepţiei de neconstituţionalitate invocate în Dosarul nr. 699D/2016, că dobândirea calităţii de "candidat" la alegeri nu poate fi obţinută doar ca urmare a simplei manifestări de voinţă a cetăţeanului care îndeplineşte condiţiile art. 37 alin. (1) din Constituţie, deoarece acesta trebuie să se supună unor cerinţe suplimentare, cum este cea prevăzută de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Apreciază că raţionamentul enunţat de Curtea Constituţională, ce a fundamentat soluţia de admitere pronunţată prin Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015 în privinţa dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, este aplicabil şi în această cauză, deoarece condiţia referitoare la întrunirea unui număr de semnături de susţinere egal cu cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care un candidat îşi depune candidatura, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, este excesivă şi se converteşte într-o ingerinţă a statului asupra dreptului de a fi ales. Se subliniază faptul că, în cazul comunelor, care, potrivit Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, au o populaţie de minimum 1.500 de locuitori, se creează o şi mai vădită diferenţă între necesarul de 1%, echivalentul a minimum 15 semnături, şi condiţia prezentării a cel puţin 100 de semnături, prevăzută de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. Aceste cerinţe afectează, în final, pluralismul în societatea românească, condiţie esenţială şi garanţie a democraţiei constituţionale, potrivit art. 8 din Legea fundamentală. Solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Depune concluzii scrise.
9. Domnul Lucian Lucică Buică, în calitate de reprezentant al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Sector 3 Bucureşti - autorul excepţiei de neconstituţionalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 712D/2016, reia, în esenţă, susţinerile expuse în şedinţa publică anterioară, referindu-se punctual la anumite "carenţe" ale Legii nr. 115/2015, şi anume: invalidarea semnăturii unui cetăţean pe listele de susţinere ale unui alt candidat decât cel din sectorul în care acesta domiciliază; fluctuaţia pragului de minimum 1%, datorată actualizării permanente a listelor complementare, ceea ce face incertă îndeplinirea condiţiei numerice prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015; impunerea acestui prag minimal de 1% prin legea naţională, în timp ce Recomandările Comisiei de la Veneţia menţionează un prag de cel mult 1%, sens în care reprezentantul autorului excepţiei oferă exemplul Londrei (ce se regăseşte şi în alte mari capitale, cum ar fi Viena sau Madrid), unde este suficient un număr de 300 de semnături pentru susţinerea unei candidaturi, raportat la o populaţie de 5 ori mai mare decât cea din Bucureşti. Solicită, pentru aceste argumente, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
10. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că, faţă de jurisprudenţa în materie a Curţii, respectiv Decizia nr. 289 din 11 iunie 2016, în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica soluţia pronunţată cu acel prilej, astfel că, pentru identitate de raţiune, solicită menţinerea acesteia şi respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
11. Prin Sentinţa civilă nr. 2.403 din 29 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.680/55/2016, Judecătoria Arad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia a fost ridicată de contestatorul Partidul Naţional Democrat - Organizaţia Arad într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 1 Arad împotriva hotărârii acestuia de respingere a listei de candidaţi pentru funcţia de consilier local, pe motivul neîntrunirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din legea criticată, în sensul că lista de candidaţi nu a fost însoţită de numărul de susţinători impus de lege.
12. Prin încheierile din 30 aprilie 2016, pronunţate în dosarele nr. 19.450/299/2016, nr. 19.448/299/2016 şi, respectiv, nr. 19.410/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de Lungu Liviu (propus de Partidul Comunitar din România), Partidul Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor şi, respectiv, de Partidul 200 Pentru Bucureşti în cauze având ca obiect soluţionarea unor contestaţii formulate împotriva hotărârilor de respingere a listelor de candidaţi/candidaţilor, după caz, la funcţia de primar şi de consilier local, pentru neîndeplinirea condiţiei numărului minim de susţinători prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
13. Prin Sentinţa civilă nr. 6.364 din 30 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.537/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 3 Sector 3 Bucureşti împotriva hotărârii acestuia de respingere a înregistrării candidaturii domnului Lucică Lucian Buică, propus de acest partid la funcţia de primar al Sectorului 3 Bucureşti, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
14. Prin Decizia civilă nr. 1.429 din 30 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 7.482/280/2016, Tribunalul Argeş - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gherman Armin-Marian într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsă contestaţia formulată în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 1 Piteşti împotriva hotărârii acestuia de respingere a înregistrării candidaturii sale, propusă de Partidul România Unită, la funcţia de primar al municipiului Piteşti, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
15. Prin Încheierea din 3 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 13.339/245/2016, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Partidul Fapta într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsă contestaţia formulată în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 1 Iaşi împotriva hotărârii acestuia de respingere a înregistrării candidaturii domnului Sorin Bălănescu, propus de acest partid pentru funcţia de primar al municipiului Iaşi, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
16. Prin Sentinţa civilă nr. 20 AL din 3 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 10.317/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Partidul 200 Pentru Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 4 Sector 4 Bucureşti împotriva hotărârii acestuia de respingere a înregistrării listei de candidaţi ai acestui partid pentru funcţia de consilier local în Consiliul Local al Sectorului 4 Bucureşti, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
17. Prin Încheierea din 29 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 1.614/110/2016, Tribunalul Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Judeţeană Bacău într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate în contradictoriu cu Biroul Electoral Judeţean nr. 4 Bacău împotriva hotărârii acestuia de respingere a listei cu candidaţii propuşi de acest partid pentru funcţia de consilier judeţean, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015.
18. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, având un conţinut asemănător, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, prin condiţia referitoare la prezentarea unui număr minim de semnături de susţinere odată cu depunerea listei de candidaţi la alegerile locale, îngrădesc dreptul de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituţie, text ce nu prevede posibilitatea reglementării prin lege a vreunei cerinţe de genul celei criticate. Operaţiunile tehnice de determinare a numărului exact al cetăţenilor cu drept de vot dintr-o anumită circumscripţie, interdicţiile legale specifice unor categorii profesionale de a semna liste de adeziuni (funcţionarii publici, militari etc.), deşi se află pe lista cetăţenilor cu drept de vot, precum şi regulile stricte ale calendarului electoral transformă, practic, condiţia legală atacată într-un imposibil fizic de îndeplinit, echivalând, astfel, cu ingerinţă a statului în exercitarea dreptului de a fi ales, peste limitele stabilite de art. 53 din Constituţie. Aspectele învederate sunt cu atât mai evidente în cazul unui partid nou-înfiinţat, lipsit de logistica tehnică şi umană şi care nu dispune de o bază de date preexistentă a simpatizanţilor săi politici, astfel că şi art. 16 din Legea fundamentală este încălcat, sub aspectul egalităţii de şanse a competitorilor politici.
19. În acest sens este menţionată Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, prin care Curtea Constituţională, aplicând "testul de proporţionalitate", a constatat că cerinţa legală referitoare la prezentarea a 25.000 de semnături pentru înregistrarea unui partid politic nu mai serveşte interesului public în actualele condiţii sociopolitice, este disproporţională în raport cu obiectivul urmărit şi, ca atare, a fost declarată neconstituţională. Or, potrivit autorilor excepţiei, un raţionament similar se impune şi în ceea ce priveşte condiţiile legale pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
20. Judecătoria Arad - Secţia civilă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, Tribunalul Argeş - Secţia civilă, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi Tribunalul Bacău - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile de lege criticate nu contravin art. 37 din Constituţie, întrucât este firesc ca prin lege organică legiuitorul să stabilească un număr minim de susţinători pentru candidaţi, în vederea dovedirii unei minime reprezentativităţi anterior alegerilor locale.
21. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
22. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 16, 26, 37 şi 53 din Constituţie se arată că aceste critici nu pot fi reţinute. Instituirea obligativităţii unui anumit prag de susţinători nu încalcă principiul constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, având în vedere că prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale. Din perspectiva pretinsei încălcări a art. 26 din Constituţie se susţine că înscrierea semnăturii pe lista de susţinere are o dublă semnificaţie: confirmarea voinţei de a susţine un candidat la funcţia de primar sau o listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, pe de o parte, şi acceptarea înscrierii pe listă a datelor personale, pe de altă parte. Totodată, modalitatea concretă în care persoana, desemnată de formaţiunea politică participantă la alegeri să întocmească listele cu susţinători, înţelege să îşi îndeplinească această sarcină, nu poate reprezenta o problemă de neconstituţionalitate, în sine, a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015. În sensul aceloraşi argumente este indicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 75 din 26 februarie 2015.
23. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 instituie un prag de reprezentativitate rezonabil de minimum 1%, uşor de atins în practică, şi care nu este de natură să lipsească de conţinut dreptul de vot şi de a fi ales. În legătură cu drepturile electorale fundamentale, respectiv dreptul de vot şi dreptul de a fi ales, se susţine, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 1.013 din 27 noiembrie 2012 şi Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, că legiuitorul are competenţa exclusivă ca, subordonându-se principiilor statuate în art. 16 alin. (3), art. 37 şi 40 din Constituţie, să stabilească modalităţile şi condiţiile de funcţionare a sistemului electoral. Aşadar, atât în accepţiunea Curţii Constituţionale (a se vedea Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001), cât şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului [hotărârile din 2 martie 1987 şi 22 mai 2012, pronunţate în cauzele Mathieu-Mohin and Clerfayt împotriva Belgiei, paragraful 52, şi, respectiv, Scoppola împotriva Italiei (nr. 3), paragrafele 83 şi 84], dreptul de a fi ales implică posibilitatea existenţei unor condiţionări în exerciţiul acestuia, iar statele au o marjă largă de apreciere a sistemului electoral şi a condiţiilor de aplicare a acestuia. Totodată, potrivit Recomandărilor Comisiei de la Veneţia, cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicative, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), "Obligaţia de a colecta un anumit număr de semnături pentru prezentarea unei candidaturi nu este, în principiu, incompatibilă cu principiul sufragiului universal". Cât priveşte pretinsa încălcare a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, protejat de art. 26 din Constituţie, se menţionează că depunerea listelor cu semnăturile de susţinere a unui candidat este necesară strict pentru verificarea îndeplinirii, de către Biroul Electoral Central, a condiţiilor legale referitoare la înregistrarea candidaturilor, fără a se putea susţine în mod rezonabil că respectivele date ar putea fi utilizate şi în alte scopuri sau că nu vor fi stocate cu respectarea legislaţiei în materie. În sfârşit, în considerarea celor susţinute, se arată că dispoziţiile de lege criticate nu consacră un caz de restrângere a exerciţiului dreptului de a fi ales, deci nu se poate pune în discuţie nici încălcarea art. 53 din Constituţie.
24. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
25. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
26. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din data de 20 mai 2015. Textul de lege criticat are următorul cuprins: "(2) Pentru fiecare candidat la funcţia de primar şi listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I."
27. În susţinerea excepţiei sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 26 - Viaţa intimă, familială şi privată, art. 37 - Dreptul de a fi ales şi ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
28. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, Curtea Constituţională constată că acestea au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin raportare la critici de neconstituţionalitate asemănătoare. Aceste critici urmăresc, în esenţă, să demonstreze caracterul nejustificat şi excesiv al instituirii obligaţiei de a prezenta liste de susţinători pentru candidaturile la alegerile locale depuse de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, condiţie prevăzută de art. 49 alin. (2) din legea examinată. Obligaţia astfel instituită este de natură să încalce, potrivit susţinerilor autorilor excepţiei, normele constituţionale referitoare, în principal, la dreptul de a alege şi de a fi ales, dar şi, în plan secund, a dreptului la viaţă intimă, familială şi privată, având în vedere regimul juridic al protecţiei datelor cu caracter personal.
29. În acest sens, prin deciziile nr. 286*), nr. 289 şi nr. 290 din 11 mai 2016, încă nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării acestei decizii, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, constatând, în esenţă, următoarele:
──────────
*) Decizia nr. 286 din 11 mai 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 451 din 16 iunie 2016.
──────────
30. Analizând dispoziţiile art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea pronunţată în Cauza Mathieu-Mohin şi Clerfayt împotriva Belgiei, din 2 martie 1987, paragraful 54, Hotărârea pronunţată în Cauza Hirst împotriva Regatului Unit, din 6 octombrie 2005, paragraful 61, Hotărârea pronunţată în Cauza Yumak şi Sadak împotriva Turciei, din 8 iulie 2008, paragraful 109, şi Hotărârea pronunţată în Cauza Podkolzina împotriva Letoniei, din 9 aprilie 2002, paragraful 34), precum şi Recomandările Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) [Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002)], Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 286 din 11 mai 2016, mai sus menţionată, a reamintit faptul că dreptul de a fi ales şi de a alege nu este absolut, iar statele au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral şi a condiţiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuţie atât de mult încât să afecteze esenţa acestora şi să le golească de conţinut.
31. În România, prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie stabilesc că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, inclusiv deci modalităţile concrete de exercitare a dreptului de vot şi a dreptului de a fi ales, cu respectarea condiţiilor impuse de Constituţie. Totodată, condiţiile de fond şi de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituţional, de art. 16 alin. (3), art. 37 şi 40, precum şi, la nivelul legislaţiei infraconstituţionale, de normele cuprinse în legile electorale, care se subordonează condiţiilor generale constituţionale şi le dezvoltă, totodată, după criteriul funcţiei publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). În acest context, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 consacră o condiţie de exercitare a dreptului constituţional de a fi ales, în privinţa alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale.
32. Examinând, în cadrul testului de proporţionalitate efectuat cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 286 din 11 mai 2016, pretinsul caracter nejustificat, excesiv al condiţiei reglementate de textul de lege criticat, cu încălcarea art. 16 şi 37 din Constituţie, Curtea a subliniat că în cauză nu poate fi aplicat, mutatis mutandis, acelaşi raţionament ce a condus la pronunţarea Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, prin care Curtea a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003, referitoare la numărul minim de membri fondatori necesari pentru constituirea unui partid politic. Astfel, s-a arătat că, dimpotrivă, această decizie susţine, de principiu, constituţionalitatea soluţiei legislative criticate în prezenta cauză, iar nu încălcarea prevederilor constituţionale invocate. Aceasta deoarece înseşi exigenţele pe care legislaţia electorală în ansamblu le-a instituit în privinţa exercitării drepturilor electorale au fost apreciate de Curte ca justificând eliminarea condiţiei excesive de asigurare a reprezentativităţii partidelor politice încă de la înfiinţarea acestora. Referindu-se la "instrumente legale adecvate", menite să limiteze riscul fragmentării excesive a reprezentării parlamentare sau al supraîncărcării bugetului de stat cu cheltuieli destinate finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, Curtea a avut în vedere tocmai limitările inerente reglementării unor drepturi fundamentale, pentru evitarea exercitării abuzive a acestora. Reprezentativitatea candidaturilor la funcţiile elective - aşadar şi condiţia instituită de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 - se înscrie, de principiu, între "instrumentele legale adecvate" menţionate. Aceasta întrucât desemnarea de candidaţi în alegeri constituie una dintre condiţiile de "existenţă" a partidelor politice, potrivit art. 45 coroborat cu art. 46 alin. (1) lit. b) din Legea partidelor politice nr. 14/2003. Aşadar, indiferent de numărul de membri fondatori, prin instituirea unor condiţii de reprezentativitate prin legislaţia electorală în privinţa candidaţilor partidelor se evită o fragmentare politică excesivă; practic, partidele care nu au forţa politică de a desemna candidaţi în alegeri intră sub incidenţa cauzei de dizolvare menţionate.
33. Curtea a mai observat că textul criticat a fost adoptat chiar ulterior Deciziei nr. 75 din 26 februarie 2015, în cadrul unui demers general realizat, în cursul anului 2015, de adaptare legislativă în considerarea alegerilor locale şi parlamentare din anul 2016, inclusiv de corelare a reglementărilor în materie.
34. În plus, Curtea a mai reţinut, cu acelaşi prilej, că textul criticat răspunde şi exigenţelor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare, document ce menţionează expres pragul de cel mult 1% de semnături de susţinere prezentate ca şi condiţie necesară la înregistrarea candidaţilor. Faptul că procentul stabilit de legea română se află la limita superioară a acestui prag (minimum 1% din alegători), precum şi instituirea unei condiţii subsidiare referitoare la numărul minim de susţinători (nu mai puţin de 100 în cazul comunelor, de 500 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1.000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I) ţin de marja de apreciere a legiuitorului şi vizează asigurarea unei minime reprezentativităţi a candidaţilor la funcţiile reprezentative. Această condiţie nu are un caracter excesiv, în sensul de a goli de conţinut dreptul de a fi ales, ci este menită să evite conferirea unui caracter derizoriu listelor de susţinători.
35. Curtea Constituţională nu poate reţine nici critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 16 din Constituţie, potrivit căreia textul de lege criticat creează o stare de discriminare între partidele politice care au deja o bază de date cu caracter personal şi partidele noi, care nu dispun de aceleaşi date pentru întocmirea listelor de susţinători. Aceasta deoarece condiţia prezentării listei de susţinători vizează orice formaţiune politică, indiferent de regimul juridic aplicabil la data constituirii şi înregistrării sale, respectiv în condiţiile Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, sau ulterior modificării acesteia prin Legea nr. 114/2015 privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 20 mai 2015, cu referire la eliminarea condiţiei de reprezentativitate necesară la înregistrarea unui partid politic, constând în prezentarea unei liste cu 25.00 de semnături ale membrilor fondatori. Diferenţele de susţinere în sine, concretizate, în cazul unora dintre partidele politice, în existenţa acelei "baze de date cu caracter personal" menţionate de autorii excepţiei, ţin de natura/substanţa competiţiei politice, reflectând implicit libertatea de voinţă a electoratului, esenţială într-un stat democratic, aceste susţineri neputând avea natura unor reale critici de neconstituţionalitate. În cursa electorală, legea recunoaşte şi respectă egalitatea de şanse a oricărui competitor electoral, aceleaşi condiţii de înscriere a candidaturii la una dintre funcţiile publice eligibile fiind prevăzute pentru fiecare dintre aceştia, inclusiv pentru candidaţii independenţi.
36. Întrucât între excepţiile mai sus analizate şi soluţionate prin deciziile indicate şi prezenta excepţie există o identitate de obiect, iar criticile de neconstituţionalitate sunt asemănătoare, Curtea constată că atât soluţia de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, cât şi argumentele pe scurt expuse mai sus îşi menţin valabilitatea mutatis mutandis şi în acest dosar.
37. Referitor la pretinsa încălcare a art. 26 din Constituţie, privind dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, că operaţiunea de colectare a datelor cu caracter personal a semnatarilor listei de susţinere se face de către una sau mai multe persoane special desemnate în acest scop de partidul politic. Obligaţia de întocmire a acestor liste cu semnături incumbă respectivului partid politic, care trebuie să se preocupe de aducerea sa la îndeplinire şi să se asigure, totodată, prin propriile mijloace, de buna-credinţă a persoanei/persoanelor desemnate şi de respectarea, în consecinţă, a păstrării confidenţialităţii asupra conţinutului datelor colectate. Prin urmare, Curtea constată că modalitatea în care persoana desemnată în acest scop înţelege să îşi îndeplinească sarcina primită nu poate reprezenta o problemă de neconstituţionalitate în sine a dispoziţiilor art. 49 alin. (2) din Legea nr. 14/2003. Totodată, Curtea reţine că depunerea acestor liste este necesară strict pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor legale referitoare la înregistrarea candidaturilor la funcţiile elective, fără a se putea susţine în mod rezonabil că respectivele date ar putea fi utilizate şi în alte scopuri sau că nu vor fi stocate cu respectarea legislaţiei în materie. Astfel de critici vizează însă modul de aplicare a legii, aspect ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.
38. Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Constituţie, privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, Curtea a reţinut că impunerea prin lege a îndeplinirii anumitor condiţii pentru exercitarea unui drept constituţional nu constituie o încălcare sau o restrângere a acestuia, ci reflectarea în plan legal a condiţiilor prevăzute de Constituţie pentru realizarea acestui drept, fără a se putea susţine încălcarea dispoziţiilor art. 53 din Constituţie (în acelaşi sens, Decizia nr. 765 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 3 februarie 2015, paragraful 17).
39. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Naţional Democrat - Organizaţia Arad în Dosarul nr. 6.680/55/2016 al Judecătoriei Arad - Secţia civilă, de Lungu Liviu, Partidul Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor şi, respectiv, Partidul 200 Pentru Bucureşti în dosarele nr. 19.450/299/2016, nr. 19.448/299/2016, şi, respectiv, nr. 19.410/299/2016 ale Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Sector 3 Bucureşti - Secţia civilă, prin preşedinte Lucică Lucian Buică în Dosarul nr. 10.537/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, de Gherman Armin-Marian în Dosarul nr. 7.482/280/2016 al Tribunalului Argeş - Secţia civilă, de Partidul Fapta, prin reprezentant legal Sorin Bălănescu în Dosarul nr. 13.339/245/2016, al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, de Partidul 200 Pentru Bucureşti în Dosarul nr. 10.317/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, precum şi de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat - Organizaţia Judeţeană Bacău, prin reprezentant legal Negru Constantin, în Dosarul nr. 1.614/110/2016 al Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Arad - Secţia civilă, Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă, Tribunalului Argeş - Secţia civilă, Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă, Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi Tribunalului Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
