Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 354 din 20 martie 2008  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor   art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 354 din 20 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 6 mai 2008

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-şef

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Gheorghe Macavei în Dosarul nr. 28.219/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
La apelul nominal rãspunde autorul excepţiei, personal şi prin reprezentant avocat Theodor Rus din cadrul Baroului Bucureşti, constatându-se lipsa celorlalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, se dã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicitã admiterea acesteia, sens în care reitereazã motivele de neconstituţionalitate invocate în faţa instanţei de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 24 octombrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 28.219/3/2005, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. Excepţia a fost invocatã de Gheorghe Macavei într-o cauzã civilã având ca obiect obligaţia de a face.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã pedeapsa complementarã a confiscãrii averii, "abrogatã ca neconstituţionalã prin <>art. I pct. 22 din Legea nr. 140/1996 ", are caracter abuziv faţã de toate categoriile de persoane cãrora li s-a aplicat, fãrã niciun fel de discriminare, şi, în consecinţã, pentru respectarea principiilor fundamentale consacrate de art. 16 şi 44 din Constituţie, "aceeaşi mãsurã reparatorie se impune a fi recunoscutã şi în favoarea altor categorii de persoane cãrora li s-a aplicat prin hotãrâri judecãtoreşti pedeapsa complementarã a confiscãrii parţiale sau totale a averii".
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie considerã cã textul de lege criticat este conform dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 şi 44, precum şi cã acesta "nu a fost edictat ca urmare a abrogãrii dispoziţiilor referitoare la confiscarea averii, ci pentru repararea injustiţiilor şi abuzurilor produse persoanelor cãrora le-a fost confiscatã averea pe motive de naturã politicã, iar nu indiferent de infracţiunea sãvârşitã în perioada regimului comunist".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã, sens în care invocã jurisprudenţa constantã a Curţii Constituţionale în materie.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 sunt constituţionale. Menţioneazã, de exemplu, <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 428/2007 , prin care aceasta s-a pronunţat cu privire la critici asemãnãtoare celor formulate în prezenta cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã constatã cã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au urmãtorul cuprins:
- "Art. 2. - (1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înţelege: [...] b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotãrâri judecãtoreşti de condamnare pentru infracţiuni de naturã politicã, prevãzute de legislaţia penalã, sãvârşite ca manifestare a opoziţiei faţã de sistemul totalitar comunist; [...]."
Autorul excepţiei susţine cã textul de lege criticat încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), potrivit cãrora "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri", precum şi ale art. 44 alin. (2), care statueazã cã "Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã." Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea reţine urmãtoarele:
În esenţã, autorul excepţiei, "fãrã a contesta în vreun fel justeţea mãsurii reparatorii" dispuse prin textul de lege criticat, considerã cã pentru a se respecta principiile fundamentale consacrate de art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (2) din Constituţie, "aceeaşi mãsurã reparatorie se impune a fi recunoscutã şi în favoarea altor categorii de persoane cãrora li s-a aplicat prin hotãrâre judecãtoreascã pedeapsa complementarã a confiscãrii parţiale sau totale a averii".
Din analiza susţinerilor formulate, Curtea constatã cã în realitate autorul excepţiei nu criticã dispoziţiile <>art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 pentru motive de neconstituţionalitate, ci considerã cã ar trebui completate în sensul acordãrii aceloraşi mãsuri reparatorii şi altor categorii de persoane care au fost condamnate la pedeapsa complementarã a confiscãrii averii în afara celor prevãzute expres de lege. Or, potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta "[...] se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 urmeazã a fi respinsã ca inadmisibilã.
De altfel, Curtea constatã cã, de exemplu, prin <>Decizia nr. 428 din 10 mai 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 7 iunie 2007, prevederile <>art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 , în înţelesul cãrora imobile preluate în mod abuziv sunt şi imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotãrâri judecãtoreşti de condamnare pentru infracţiuni de naturã politicã, au fost declarate constituţionale. Pentru a pronunţa aceastã soluţie, în esenţã, Curtea a reţinut cã scopul legii a fost acela de a institui mãsuri reparatorii în interesul proprietarilor ale cãror imobile au fost preluate în mod abuziv, nu numai prin restituirea lor în naturã, ci şi prin stabilirea de mãsuri reparatorii prin echivalent, precum şi cã soluţia de restituire a unor asemenea categorii de imobile este rezultatul opţiunii legiuitorului şi are la bazã exercitarea dreptului sãu de a decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi a abuzurilor din legislaţia trecutã. De asemenea, prin <>Decizia nr. 314 din 14 septembrie 2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 971 din 22 octombrie 2004, în legãturã cu susţineri constând în încãlcarea prevederilor art. 44 alin. (2) din Constituţie referitoare la garantarea şi ocrotirea dreptului de proprietate, Curtea a reţinut cã prevederile de lege criticate, instituind principiul restituirii în naturã a imobilelor preluate în mod abuziv, sunt în deplinã concordanţã cu aceste prevederi constituţionale.
În legãturã cu invocarea încãlcãrii art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri, Curtea constatã cã textul de lege criticat se aplicã tuturor persoanelor ale cãror imobile au fost preluate prin confiscarea averii, mãsurã dispusã prin hotãrârea judecãtoreascã de condamnare pentru infracţiuni de naturã politicã, sãvârşite ca manifestare a opoziţiei faţã de sistemul totalitar comunist. Aşa fiind, Curtea nu poate reţine încãlcarea principiului egalitãţii consacrat de textul constituţional menţionat, a cãrui violare existã atunci când se aplicã un tratament juridic diferenţiat unor situaţii egale, nejustificat de o motivare obiectivã şi rezonabilã. În acest sens a statuat Curtea Constituţionalã, de exemplu, prin <>Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996.
Cele statuate prin deciziile menţionate îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã, întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe.

Faţã de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Gheorghe Macavei în Dosarul nr. 28.219/3/2005 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilã şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 20 martie 2008.

PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent-şef,
Gabriela Dragomirescu

---------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016