Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 353 din 2 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 462 din 29 mai 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mãdãlina Ştefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Mariana Georgeta Şerban, Speranţa Stratulat şi Eugraf Stratulat în Dosarul nr. 712/2005 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 12 decembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 712/2005, Tribunalul Iaşi - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Mariana Georgeta Şerban, Speranţa Stratulat şi Eugraf Stratulat cu prilejul soluţionãrii unei cereri de revizuire.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţã, cã textul legal criticat încalcã dispoziţiile art. 16, 21, 24, 124 şi 129 din Constituţie, ale art. 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi ale art. 2, 7, 8, 10 şi 30 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului. Astfel, textul criticat stabileşte un termen de o lunã de la pronunţarea hotãrârii atacate, înãuntrul cãruia se poate depune cerere de revizuire, în condiţiile în care redactarea şi motivarea acestei hotãrâri s-au fãcut mult mai târziu. Considerã cã se îngrãdesc astfel, în mod nepermis, accesul liber la justiţie, dreptul la apãrare şi la folosirea cãilor de atac de partea interesatã, care nu va cunoaşte motivele şi argumentele reţinute de instanţã decât dupã expirarea termenului de depunere a cererii de revizuire.
Tribunalul Iaşi - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele legale criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2) şi ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Deşi autorii excepţiei de neconstituţionalitate indicã art. 324 din Codul de procedurã civilã, din motivarea excepţiei reiese cu claritate faptul cã aceştia criticã, în fapt, numai dispoziţiile cuprinse în alin. 1 pct. 1 al acestui articol, referitor la termenul de formulare a revizuirii împotriva hotãrârilor care au fost date de instanţe de recurs dupã evocarea fondului. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, aşadar, dispoziţiile art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora:
"Termenul de revizuire este de o lunã şi se va socoti:
1. În cazurile prevãzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. 1, de la comunicarea hotãrârii definitive, iar când hotãrârile au fost date de instanţe de recurs dupã evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotãrârile prevãzute la pct. 7 alin. 2 de la pronunţarea ultimei hotãrâri;".
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor texte de lege, autorii excepţiei invocã încãlcarea prevederilor art. 16, 21, 24, 124 şi 129 din Constituţie, referitoare la egalitatea în faţa legii, accesul liber la justiţie, dreptul la apãrare, înfãptuirea justiţiei şi folosirea cãilor de atac. De asemenea, se invocã încãlcarea art. 6, 13, 14 şi 17 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, dreptul la un recurs efectiv, interzicerea discriminãrii şi interzicerea abuzului de drept, precum şi a art. 2, 7, 8, 10 şi 30 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate, pentru urmãtoarele considerente:
Termenul de o lunã, în care se poate formula cerere de revizuire împotriva unei hotãrâri judecãtoreşti pronunţate de instanţa de recurs dupã evocarea fondului, este socotit de la momentul pronunţãrii respectivei hotãrâri, indiferent de momentul când partea interesatã a luat cunoştinţã de motivele hotãrârii atacate, iar acest fapt nu este de naturã a încãlca sau restrânge nici un drept procesual al pãrţii.
Astfel, de principiu, hotãrârea atacatã prin intermediul revizuirii nu este criticatã în raport de materialul dosarului existent la data pronunţãrii acelei hotãrâri, ci numai pe baza unor împrejurãri noi, necunoscute de instanţa de judecatã la data pronunţãrii. De aceea, formularea şi motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoaşterea argumentãrii instanţei care a stat la baza pronunţãrii hotãrârii atacate şi, pentru aceleaşi raţiuni, nu îngrãdesc dreptul la apãrare sau liberul acces la justiţie al revizuentului.
Mai mult, prin <>Decizia nr. 235 din 5 iunie 2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 31 iulie 2003, Curtea a reţinut cã insuficienta diligenţã, nepriceperea sau lipsa de solicitudine a personalului instanţei, din cauza cãruia persoana interesatã nu a putut intra în posesia hotãrârii atacate în interiorul termenului de revizuire, reprezintã situaţii de fapt care nu pot fi imputabile reglementãrii criticate. Obligaţia pãrţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintã expresia aplicãrii principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului sãu în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrãri a justiţiei, precum şi necesitãţii aplicãrii şi respectãrii drepturilor şi garanţiilor procesuale ale pãrţilor.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Mariana Georgeta Şerban, Speranţa Stratulat şi Eugraf Stratulat în Dosarul nr. 712/2005 al Tribunalului Iaşi - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 2 mai 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mãdãlina Ştefania Diaconu
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
