Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 35 din 19 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 592 alin. 2 din Codul de procedura civila si ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 160 din 20 februarie 2006
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 592 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Mirpan Prod" - S.R.L. din Brãila în Dosarul nr. 2.535/C+MF/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 592 din Codul de procedurã civilã. Referitor la dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii este inadmisibilã, întrucât nu au legãturã cu soluţionarea cauzei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 2 septembrie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 2.535/C+MF/2005, Curtea de Apel Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 592 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Mirpan Prod" - S.R.L. din Brãila cu ocazia soluţionãrii recursului declarat împotriva încheierii din 9 august 2005, pronunţatã de Tribunalul Brãila în Dosarul nr. 3.370/2005, având ca obiect instituirea sechestrului asigurãtor.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã stabilirea de cãtre instanţa de judecatã a unui termen mai mic de 15 zile, considerat a fi necesar pentru pregãtirea unei apãrãri temeinice şi pentru desfãşurarea unui proces echitabil, în condiţiile art. 21 din Constituţie, contravine dreptului la apãrare consacrat de art. 24 din Legea fundamentalã. Dispoziţiile art. 592 din Codul de procedurã civilã contravin şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, deoarece partea citatã înlãuntrul termenului prevãzut în ipoteza normei legale criticate nu are timpul necesar pentru a se apãra şi a beneficia de garanţiile unui proces echitabil.
De asemenea, în opinia autorului excepţiei, dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 sunt neconstituţionale şi contravin prevederilor constituţionale invocate, deoarece conferã instanţei judecãtoreşti, în faţa cãreia a fost invocatã excepţia de neconstituţionalitate, posibilitatea de a cenzura sesizarea Curţii Constituţionale, îngrãdind astfel exercitarea controlului de constituţionalitate.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens, cu privire la art. 592 din Codul de procedurã civilã, aratã cã, în concret, critica de neconstituţionalitate vizeazã formularea "Recursul se judecã de urgenţã şi cu precãdere, cu citarea în termen scurt a pãrţilor", care în opinia autorului excepţiei încalcã dreptul la apãrare şi la un proces echitabil. Instanţa aratã cã reglementarea criticatã reprezintã o normã de procedurã care este guvernatã de imperativul celeritãţii, fãrã ca dispoziţia instanţei sã aibã însã autoritate de lucru judecat pe fondul cauzei. De altfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în aplicarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, reglementãrile interne privind soluţionarea cu celeritate sau cu caracter de urgenţã a unei cauze nu încalcã dreptul la un proces echitabil sau dreptul la apãrare.
În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , instanţa apreciazã cã acestea nu au legãturã cu soluţionarea cauzei şi, ca atare, excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii este inadmisibilã.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, apreciazã cã dispoziţiile art. 592 din Codul de procedurã civilã nu introduc nici o discriminare sau privilegii între cetãţeni, în susţinerea acestui punct de vedere invocând <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 65/2005 . De asemenea, aratã cã nu sunt încãlcate nici prevederile art. 21 şi 24 din Constituţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil fiind interpretate de instanţa de contencios constituţional prin prisma Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , Guvernul aratã cã textul invocat nu este determinant în judecarea şi soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecatã, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii este inadmisibilã.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele legale criticate sunt constituţionale. În acest sens, aratã cã nu poate fi reţinutã critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 592 din Codul de procedurã civilã faţã de art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Constituţie, în susţinerea acestui punct de vedere invocând <>Decizia Curţii Constituţionale nr. 166/2005 .
Cât priveşte neconstituţionalitatea <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , faţã de aceleaşi prevederi constituţionale mai sus amintite, Avocatul Poporului aratã cã aceste dispoziţii nu încalcã sub nici un aspect dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apãrare, întrucât instituirea cazurilor de inadmisibilitate a unei excepţii de neconstituţionalitate nu contravine Legii fundamentale şi nu este de naturã sã conducã la ideea cã, prin aceasta, instanţa care judecã fondul se substituie, sub acoperirea unei dispoziţii legale, Curţii Constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauzã de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 592 din Codul de procedurã civilã, astfel cum au fost modificate prin <>art. I pct. 218 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 138/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, şi cele ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
- Art. 592 din Codul de procedurã civilã: "Cererea de sechestru asigurãtor se adreseazã instanţei care judecã procesul.
Instanţa va decide de urgenţã, în camera de consiliu, fãrã citarea pãrţilor, prin încheiere executorie, fixând totodatã, dacã este cazul, cuantumul cauţiunii şi termenul înãuntrul cãruia urmeazã sã fie depusã aceasta. Încheierea este supusã numai recursului, în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judecã de urgenţã şi cu precãdere, cu citarea în termen scurt a pãrţilor.
Dispoziţiile art. 581 alin. 3 privitoare la pronunţarea şi redactarea hotãrârii se aplicã atât la soluţionarea cererii, cât şi la judecarea recursului.
Nedepunerea cauţiunii în termenul fixat de instanţã atrage desfiinţarea de drept a sechestrului. Aceasta se constatã prin încheiere irevocabilã, datã fãrã citarea pãrţilor.";
- <>Art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 : "Dacã excepţia este inadmisibilã, fiind contrarã prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivatã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacatã numai cu recurs la instanţa imediat superioarã, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecã în termen de 3 zile."
Din examinarea notelor scrise depuse la dosar, Curtea constatã cã, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 592 din Codul de procedurã civilã, critica de neconstituţionalitate vizeazã, în concret, numai alin. 2 al acestui articol, asupra cãruia Curtea urmeazã a se pronunţa.
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 care consacrã accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apãrare şi ale art. 146 lit. d) referitoare la atribuţiile Curţii Constituţionale, precum şi pe cele ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 592 alin. 2 din Codul de procedurã civilã şi cele ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, în esenţã, pentru motive similare celor din prezenta cauzã.
Astfel, în ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 592 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, prin Decizia nr. 166 din 22 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 3 mai 2005, Curtea a reţinut cã legiuitorul a instituit în materia mãsurilor asigurãtorii, potrivit competenţei sale constituţionale, o procedurã derogatorie de la dreptul comun, fãrã a se putea reţine însã cã procedând astfel ar aduce atingere principiului constituţional al dreptului la apãrare, asigurat prin recunoaşterea posibilitãţii exercitãrii cãii de atac a recursului împotriva încheierii de soluţionare a cererii de sechestru asigurãtor.
Referitor la susţinerea potrivit cãreia dispoziţiile art. 592 alin. 2 din Codul de procedurã civilã ar contraveni prevederilor constituţionale ale art. 21 şi celor ale art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, Curtea constatã cã în jurisprudenţa sa constantã, în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat cã, în anumite proceduri speciale, aşa cum este şi aceea a mãsurilor asigurãtorii, se impune soluţionarea cauzelor cu celeritate. Aşa fiind, instituirea unui termen reprezintã o mãsurã pentru asigurarea soluţionãrii cu celeritate a cauzelor şi a respectãrii prevederilor constituţionale referitoare la un proces echitabil. În plus, textul de lege criticat este o normã de procedurã, conformã cu art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt stabilite numai prin lege.
De asemenea, Curtea Constituţionalã a decis în mod constant cã nu este contrarã principiului constituţional al egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice instituirea unor reguli speciale, atât timp cât ele asigurã egalitatea juridicã a cetãţenilor în utilizarea lor, iar regula cuprinsã în textul atacat se aplicã oricãrei persoane aflate în ipoteza descrisã de acesta. Ca atare, nu se poate reţine nici încãlcarea art. 16 din Constituţie.
Deoarece nu au intervenit elemente noi care sã justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin decizia menţionatã îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauzã.
În ceea ce priveşte susţinerea autorului excepţiei potrivit cãreia <>art. 29 alin (6) din Legea nr. 47/1992 conferã instanţei judecãtoreşti în faţa cãreia a fost invocatã excepţia de neconstituţionalitate posibilitatea de a cenzura cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, îngrãdind astfel exercitarea controlului de constituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile criticate sunt norme de procedurã pe care instanţa care a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate este obligatã sã le aplice, în vederea selectãrii doar a acelor excepţii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţionalã, unica autoritate de jurisdicţie constituţionalã.
Aceastã procedurã nu face însã posibilã respingerea sau admiterea excepţiei de neconstituţionalitate de cãtre instanţa judecãtoreascã, ci doar pronunţarea, în situaţiile date, asupra oportunitãţii sesizãrii Curţii Constituţionale. Instanţa de judecatã are rol de filtru al excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de pãrţi, având obligaţia de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerinţele legii.
În acest sens Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 592 alin. 2 din Codul de procedurã civilã şi ale <>art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Mirpan Prod" - S.R.L. din Brãila în Dosarul nr. 2.535/C+MF/2005 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia comercialã, maritimã şi fluvialã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 19 ianuarie 2006.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
