Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată de Maria Floare Ofrim în Dosarul nr. 4.658/100/2014 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.844D/2015. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 8 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.658/100/2014, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanta Maria Floare Ofrim în cadrul soluţionării unei cereri de acordare a ajutorului de deces. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că, în calitate de soţie supravieţuitoare a unui cadru didactic, i s-a refuzat acordarea ajutorului de deces, în temeiul dispoziţiilor de lege criticate. Astfel, aceste dispoziţii contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (2) şi art. 47 alin. (2), întrucât au stabilit arbitrar pierderea unui drept legal, în contextul în care acesta a fost recunoscut ca măsură de protecţie socială a familiei cadrului didactic decedat şi astfel s-au încălcat: principiul constituţional al universalităţii, care exprimă ideea că toţi cetăţenii unui stat se pot bucura de aceleaşi drepturi şi libertăţi, astfel că nu este posibil ca, după cum decesul cadrului didactic intervine într-un an sau altul, să intervină beneficiul sau pierderea unui drept legal; principiul constituţional al egalităţii de şanse al cetăţenilor, din perspectiva asigurării unui tratament egal pentru toţi aparţinătorii cadrelor didactice decedate; principiul constituţional al nediscriminării cetăţenilor, atâta timp cât, în mod arbitrar, Guvernul aplică tratamente juridice diferite de la an la an, respectiv pierderea sau beneficierea de dreptul la 5 salarii ale persoanei decedate, la aceeaşi situaţie - decesul cadrului didactic. În final, arată că intenţia legiuitorului a fost aceea de a acorda acest ajutor de deces ca o măsură de protecţie socială instituită în favoarea persoanei decedate, astfel că până la abrogarea ei, trebuie legal aplicată tuturor cetăţenilor. 6. Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă opinează în sensul că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor invocate din Constituţie. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, apreciind, în esenţă, că aspectele statuate prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 557 din 16 iulie 2015, nr. 331 din 30 aprilie 2015, nr. 246 din 7 aprilie 2015 şi nr. 170 din 19 martie 2015 sunt aplicabile şi în prezenta speţă. 9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, deoarece ajutorul la care se referă dispoziţiile de lege criticate nu face parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestuia. De asemenea, legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. De asemenea, va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecţie socială luate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins: "În anul 2014, prevederile art. 12 din anexa nr. II cap. I lit. B la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, nu se aplică." 13. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (2) privind măsurile de protecţie socială şi art. 47 alin. (2) privind măsuri de asistenţă socială. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 12 din anexa nr. II cap. I lit. B la Legea-cadru nr. 284/2010, la care se referă dispoziţiile de lege criticate, au următorul cuprins: "Pentru personalul didactic, în caz de deces, se acordă celor îndreptăţiţi un ajutor de deces în cuantum de 5 salarii ale persoanei decedate, din bugetul asigurărilor sociale de stat." Ulterior adoptării Legii-cadru nr. 284/2010, anual, prin legile de salarizare s-a stabilit că aceste dispoziţii nu se aplică. 15. Curtea reţine că ajutorul de deces la care se referă art. 12 din anexa nr. II cap. I lit. B la Legea-cadru nr. 284/2010 este un beneficiu acordat de legiuitor, fără a constitui un drept fundamental, prevăzut în Constituţie, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora. Ca atare, dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (1) potrivit cărora cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi, art. 41 alin. (2) privind măsurile de protecţie socială şi nici celor ale art. 47 alin. (2) privind măsurile de asistenţă socială din Constituţie. 16. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 din Constituţie, Curtea reţine că şi aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, sau Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Floare Ofrim în Dosarul nr. 4.658/100/2014 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
