Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 347 din 18 decembrie 2001 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitatii de protectie a plantelor si carantina fitosanitara, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitatii de protectie a plantelor si carantina fitosanitara, precum si ale Legii nr. 206/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitatii de protectie a plantelor si carantina fitosanitara
Nicolae Popa - preşedinte Costica Bulai - judecãtor Nicolae Cochinescu - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor Lucian Stangu - judecãtor Paula C. Pantea - procuror Laurentiu Cristescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, ale <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 pentru modificarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, precum şi ale <>Legii nr. 206/2001 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, excepţie ridicatã de Consiliul Judeţean Neamt în Dosarul nr. 1.653/RC/2001 al Tribunalului Neamt. La apelul nominal rãspunde Aurel Ciuchin, lipsind celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Aurel Ciuchin, având cuvântul, solicita urgentarea soluţionãrii exceptiei pentru ca prin aceasta sa se poatã trece la soluţionarea cauzei la instanta care judeca fondul. Solicita respingerea exceptiei ca neîntemeiatã. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arata ca prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 serviciile publice, printre care şi cele de protecţie a plantelor, au trecut din subordinea administraţiei centrale în subordinea consiliilor judeţene sau al municipiului Bucureşti. Refuzul Consiliului Judeţean Neamt de a le prelua, motivand ca aceste dispoziţii incalca principiul autonomiei locale şi, din aceasta cauza, sunt neconstituţionale, nu are suport constituţional. Curtea Constituţionalã, referindu-se la aceasta problema, a statuat ca dispoziţiile art. 119 şi ale art. 120 alin. (2) din Constituţie instituie principiul autonomiei locale, iar nu existenta unei autonomii de decizie în afarã cadrului legal, care este general obligatoriu. Considera ca soluţia care se impune este respingerea exceptiei ca nefondata.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constata urmãtoarele: Prin Încheierea din 28 mai 2001 Tribunalul Neamt a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, modificatã prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 şi ulterior aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 206/2001 , excepţie ridicatã de Consiliul Judeţean Neamt în Dosarul nr. 1.653/RC/2001 al acelei instanţe, având ca obiect soluţionarea unui litigiu de munca. În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenta, ca dispoziţiile criticate, prin care activitatea de protecţie a plantelor se reorganizeazã, infiintandu-se servicii publice de protecţie a plantelor în subordinea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, incalca dispoziţiile art. 121 din Constituţie. Se mai susţine ca serviciul public pentru protecţia plantelor, înfiinţat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/1999, menţinutã prin celelalte doua acte normative modificatoare, este în realitate un serviciu public "de interes local", asa cum "se afirma în mod expres în <>art. 5 al Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 ". Or, se arata în continuare, dacã se voia sa se facã descentralizare, asemenea servicii trebuiau înfiinţate pe lângã consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor. În opinia autorului exceptiei neconstituţionalitatea actului normativ în discuţie rezulta şi din aceea ca, potrivit Legii administraţiei publice locale, între atribuţiile consiliului judeţean nu se regãsesc "competente referitoare la agricultura în general şi, cu atât mai puţin, la activitatea fitosanitara". Se mai arata ca actul normativ criticat contravine şi principiului constituţional al autonomiei locale, consacrat de art. 119 din Constituţie şi prevãzut de altfel atât de <>Legea administraţiei publice locale nr. 69/1991 (abrogatã), cat şi de actuala <>Lege nr. 215/2001 , întrucât aceasta autonomie localã este administrativã şi financiarã. Or, se considera ca "a se emite un act normativ, în timpul execuţiei bugetare, prin care se impun unui consiliu judeţean cheltuieli neprevãzute, înseamnã, cert, o încãlcare a autonomiei locale, atât sub imperiul vechii legi a administraţiei publice locale, cat şi sub al celei actuale". Este, de asemenea, invocat în sprijinul criticii de neconstituţionalitate şi principiul potrivit cãruia "Nici o cheltuiala bugetarã nu poate fi aprobatã fãrã stabilirea sursei de finanţare", principiu prevãzut la <>art. 137 alin. (5) din Constituţie, preluat şi de dispoziţiile Legii nr. 189/1998 privind finanţele publice locale. Tribunalul Neamt, exprimandu-şi opinia, considera ca dispoziţiile criticate sunt constituţionale. Conform opiniei instanţei prevederile criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 119 şi 121 şi nici dispoziţiilor Legii administraţiei publice locale. Guvernul, în punctul sau de vedere, considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În susţinerea acestui punct de vedere Guvernul arata ca mãsura criticata se întemeiazã pe principiul constituţional al autonomiei locale şi pe cel al descentralizãrii, prevãzute de Constituţie şi de <>Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 . În acelaşi timp, referitor la mijloacele financiare şi materiale necesare organizãrii serviciului respectiv, Guvernul indica prevederile <>art. 6 şi 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 , care stabilesc condiţiile în care acestea se asigura. Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele: Curtea a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 25 mai 1999, cele ale <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 19 februarie 2001, prin care a fost modificatã <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 , precum şi cele ale <>Legii nr. 206/2001 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 26 aprilie 2001. Examinând actele normative criticate, Curtea constata ca prin dispoziţiile <>art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 s-a prevãzut ca în subordinea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti se organizeazã servicii publice de protecţie a plantelor, unitãţi cu personalitate juridicã, care îndeplinesc anumite activitãţi publice de interes local în domeniul fitosanitar. În mod corespunzãtor, conform alin. (2) al <>art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 , au fost trecute în structura serviciilor publice de protecţie a plantelor judeţene şi al municipiului Bucureşti centrele de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara. Totodatã s-a prevãzut ca serviciile publice de protecţie a plantelor sunt coordonate din punct de vedere tehnic şi metodologic de cãtre direcţiile fitosanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti. Referitor la finanţarea serviciilor publice de protecţie a plantelor, judeţene şi al municipiului Bucureşti, <>art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 precizeazã ca aceasta "se face de la bugetele consiliilor judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi din venituri extrabugetare". De asemenea, pentru situaţia apariţiei agenţilor daunatori, care prin atacul lor pun în pericol producţia agricolã atât din punct de vedere cantitativ, cat şi calitativ, ordonanta de urgenta prevede la art. 7 ca "Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei aloca fonduri de la buget pentru acţiunea de combatere a acestora, în scopul achiziţionãrii produselor de uz fitosanitar şi achitãrii contravalorii lucrãrilor de combatere a agenţilor daunatori". Ulterior, prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 au fost aduse modificãri unor articole (2 şi 3) din <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 , precizându-se rolul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor ca autoritate de reglementare în domeniul protecţiei plantelor, carantinei fitosanitare şi al produselor de uz fitosanitar (art. 2), precum şi rolul coordonator din punct de vedere tehnic al Direcţiei fitosanitare din cadrul acestui minister pentru Laboratorul de control pentru carantina fitosanitara, direcţiile fitosanitare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi pentru Institutul de Cercetãri pentru Protecţia Plantelor. Prin <>Legea nr. 206 din 20 aprilie 2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 26 aprilie 2001, a fost aprobatã <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 cu unele modificãri şi completãri, care vizeazã rolul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor ca autoritate de reglementare în domeniu (art. 2) şi precizarea atribuţiilor Direcţiei fitosanitare din cadrul minister (art. 2^1, introdus prin lege), precum şi fixarea unui termen de 30 de zile pentru stabilirea "patrimoniului aferent activitãţilor prevãzute la art. 5 alin. (1), care va fi dat în administrarea serviciilor publice de protecţie a plantelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti" (noul cuprins al art. 9). De asemenea, conform modificãrii aduse art. 10 din ordonanta aprobatã legea a prevãzut: "Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor stabili tarife pentru activitãţile prevãzute la art. 5 alin. (1)." Critica de neconstituţionalitate adusã celor trei acte normative care formeazã obiectul exceptiei (dintre care <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2001 şi <>Legea nr. 206/2001 , pentru faptul de a fi menţinut <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 ) se întemeiazã pe susţinerea ca au fost incalcate dispoziţiile constituţionale ale art. 119 privind principiile de baza ale administraţiei publice locale şi ale art. 121 privind consiliul judeţean, care au urmãtorul cuprins: - Art. 119: "Administraţia publica din unitãţile administrativ-teritoriale se întemeiazã pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizãrii serviciilor publice."; - Art. 121: "(1) Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activitãţii consiliilor comunale şi orãşeneşti, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean. (2) Consiliul judeţean este ales şi funcţioneazã în condiţiile legii." În legatura cu incidenta principiului autonomiei locale, prevãzut la art. 119 din Constituţie, Curtea constata ca, potrivit principiului obligativitatii respectãrii legilor prevãzut la art. 51 din Constituţie, "autonomia localã se exercita conform legilor statului". De asemenea, în lumina Cartei europene "Exerciţiul autonom al puterii locale" din 15 octombrie 1985 (document al Consiliului Europei), ratificatã de România prin <>Legea nr. 199/1997 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997, "autonomia localã este inteleasa ca un principiu stabilit prin constituţie sau prin legile statelor-pãrţi, ce conferã colectivitãţilor locale dreptul şi capacitatea de a rezolva şi de a gestiona, în cadrul legii, sub propria lor rãspundere şi în interesul populaţiei acestora, o parte importanta din treburile publice". Curtea Constituţionalã a reţinut în jurisprudenta sa ca dispoziţiile art. 119 şi ale art. 120 alin. (2) din Constituţie "se referã la principiul autonomiei locale în cadrul organizãrii administraţiei publice din unitãţile administrativ-teritoriale, iar nu la existenta unei autonomii de decizie în afarã cadrului legal, care este general obligatoriu" (de exemplu, Decizia nr. 136 din 3 mai 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 16 octombrie 2001). Curtea constata ca prin <>Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 s-a realizat o descentralizare a serviciilor publice de specialitate în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, servicii care au trecut din sistemul autoritãţilor administraţiei publice centrale la consiliile judeţene. Cu privire la finanţarea activitãţii respective actele normative criticate cuprind unele dispoziţii ce denota preocuparea pentru asigurarea condiţiilor materiale de funcţionare a serviciilor trecute la consiliile judeţene şi la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, inclusiv trecerea patrimoniului, posibilitatea de a se stabili tarife pentru serviciile prestate etc. În ceea ce priveşte volumul surselor de finanţare, care în realitate este motivul criticii de constitutionalitate, Curtea constata ca aceasta nu este o problema de constitutionalitate, ci de legiferare. În legatura cu incidenta în cauza a dispoziţiilor art. 121 din Constituţie privind consiliul judeţean, invocatã de autorul exceptiei, Curtea constata ca textul respectiv conferã acestuia "coordonarea activitãţii consiliilor comunale şi orãşeneşti, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeţean" şi prevede ca "funcţioneazã în condiţiile legii", ceea ce nu este incompatibil cu obligaţia de a organiza un serviciu public de interes judeţean, stabilitã printr-un act normativ cu putere de lege. Acest serviciu intereseazã în mod evident şi consiliile comunale şi orãşeneşti, întrucât asigura protecţia plantelor şi carantina fitosanitara în întregul judeţ, respectiv în municipiului Bucureşti. În legatura cu susţinerea ca între dispoziţiile criticate pentru neconstituţionalitate şi cele ale Legii administraţiei publice locale ar exista necorelari în ceea ce priveşte domeniile în care consiliile judeţene îşi exercita competenta, Curtea retine ca eventuala lipsa de coordonare legislativã nu intra sub incidenta contenciosului constituţional.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 1, 2, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA În numele legii DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 pentru modificarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, precum şi ale <>Legii nr. 206/2001 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãţii de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara, excepţie ridicatã de Consiliul Judeţean Neamt în Dosarul nr. 1.653/RC/2001 al Tribunalului Neamt. Definitiva şi obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publica din data de 18 decembrie 2001.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent, Laurentiu Cristescu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
