Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 342 din 17 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1), (2) si (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 276 din 28 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 5 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Aurel Budugan şi Maria Budugan în Dosarul nr. 532/33/2008 al Curţii de Apel Cluj - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspund autorii excepţiei, prin doamna avocat Isabela Spãtaru-Hobjilã, cu împuternicire avocaţialã depusã la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii Constituţionale acordã cuvântul reprezentantului autorilor excepţiei. Aceasta aratã cã "dispoziţiile <>art. I pct. 4 lit. c) alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitarã a <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt nelegale, fiind contrare prevederilor <>Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia şi ale <>Legii nr. 10/2001 " şi încalcã, totodatã, prevederile art. 44 din Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate privatã. În ceea ce priveşte dispoziţiile <>art. 5 din Legea nr. 262/2007 , aratã cã "intervenţia autoritãţii publice centrale prin adoptarea unor norme de interpretare nu este doar neavenitã, ci constituie şi o depãşire evidentã a competenţelor legale, contravenind dispoziţiilor <>art. 52 din Constituţie", "Legea nr. 554/2004 fiind neconstituţionalã prin restrângerea sferei actelor administrative ce pot fi supuse controlului de legalitate la sfera actelor unilaterale cu caracter individual, în condiţiile în care este firesc ca şi un act administrativ unilateral cu caracter normativ sã poatã fi supus aceluiaşi control de legalitate". În consecinţã, solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilã, deoarece, pe de o parte, dispoziţiile <>art. I pct. 4 lit. c) alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 250/2007 , criticate, nu aparţin categoriei actelor normative formate din legi sau ordonanţe asupra cãrora Curtea Constituţionalã, potrivit <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , are competenţa exercitãrii controlului de constituţionalitate; pe de altã parte, critica de neconstituţionalitate referitoare la prevederile <>art. 5 din Legea nr. 262/2007 vizeazã, în realitate, modificarea sau completarea textului în sensul dorit de autorul excepţiei, aspecte asupra cãrora, însã, instanţa de contencios constituţional nu se poate pronunţa.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 septembrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 532/33/2008, Curtea de Apel Cluj - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor "<>art. 5 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 ".
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Aurel Budugan şi Maria Budugan într-o cauzã având ca obiect soluţionarea unei excepţii de nelegalitate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia formuleazã, în principal, argumente pentru susţinerea neconstituţionalitãţii prevederilor "<>art. 1 pct. 4 lit. c) alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitarã a <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989".
Cât priveşte dispoziţiile <>art. 5 din Legea nr. 262/2007 , autorii excepţiei susţin cã "<>Legea nr. 554/2004 este neconstituţionalã prin restrângerea sferei actelor administrative ce pot fi supuse controlului de legalitate la sfera actelor unilaterale cu caracter individual, în condiţiile în care este firesc ca şi un act administrativ unilateral cu caracter normativ sã poatã fi supus aceluiaşi control de legalitate."
Curtea de Apel Cluj - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã "dispoziţiile <>art. 5 din Legea nr. 262/2007 sunt valide sub aspectul constituţionalitãţii", acestea fiind norme legale de modificare egale în grad cu norma modificatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile <>art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007 sunt constituţionale, acestea fiind în acord cu normele art. 52 şi ale art. 126 alin. (6) din Legea fundamentalã. Apreciazã cã dispoziţiile art. 44 din Constituţie, invocate, nu au incidenţã în cauzã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile pãrţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, "prevederile <>art. 5 din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 ", publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Curtea constatã cã, prin aceeaşi încheiere, instanţa de judecatã a respins ca inadmisibilã cererea de sesizare a Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. I pct. 4 lit. c) alin. (2) din Hotãrârea Guvernului nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitarã a <>Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, astfel cã aceste prevederi nu pot constitui obiectul prezentei excepţii, de vreme ce încheierea instanţei de judecatã reprezintã, potrivit <>art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , actul de sesizare al Curţii cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate. Totodatã, Curtea constatã cã, în realitate, prezenta excepţie de neconstituţionalitate vizeazã dispoziţiile <>art. I pct. 5 din Legea nr. 262/2007 , prin care au fost modificate prevederile <>art. 4 alin. (1)-(3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Având în vedere cã, potrivit dispoziţiilor <>art. 60 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã, dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporeazã, de la data intrãrii lor în vigoare, în actul de bazã, identificându-se cu acesta, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile <>art. 4 alin. (1), (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , care au urmãtorul conţinut:
Art. 4 - Excepţia de nelegalitate: "(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetatã oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea pãrţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând cã de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, sesizeazã, prin încheiere motivatã, instanţa de contencios administrativ competentã şi suspendã cauza. Încheierea de sesizare a instanţei de contencios administrativ nu este supusã niciunei cãi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacatã odatã cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanţa în faţa cãreia s-a ridicat excepţia de nelegalitate este instanţa de contencios administrativ competentã sã o soluţioneze.
(2) Instanţa de contencios administrativ se pronunţã, dupã procedura de urgenţã, în şedinţã publicã, cu citarea pãrţilor şi a emitentului. În cazul în care excepţia de nelegalitate vizeazã un act administrativ unilateral emis anterior intrãrii în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmeazã a fi analizate prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.
(3) Soluţia instanţei de contencios administrativ este supusã recursului, care se declarã în termen de 5 zile de la comunicare şi se judecã de urgenţã şi cu precãdere."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 52 din Constituţie, privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã de a se adresa instanţei de contencios administrativ.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţionalã constatã cã aceasta urmeazã sã fie respinsã, pentru cele ce se vor arãta în continuare:
Dispoziţiile art. 52 din Legea fundamentalã, invocate de autorii excepţiei, consacrã dreptul de acces liber la justiţie în materia contenciosului administrativ, garantat prin dreptul persoanei vãtãmate într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, de a obţine recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
Autorii excepţiei considerã cã dispoziţiile <>art. 4 alin. (1), (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 afecteazã dreptul pãrţii vãtãmate de o autoritate publicã de a se adresa justiţiei, deoarece în sfera actelor administrative supuse controlului de legalitate pe calea excepţiei de nelegalitate nu intrã şi actele administrative unilaterale cu caracter normativ, acestea fiind, în opinia lor, sustrase controlului judecãtoresc. Or, faptul cã excepţia de nelegalitate vizeazã, potrivit art. 4 alin. (1) din legea criticatã, doar actele administrative unilaterale cu caracter individual, nu are semnificaţia excluderii actelor administrative unilaterale cu caracter normativ de la controlul de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ, acest control realizându-se pe calea acţiunii directe, separate, şi nu a incidentului procedural, adicã, în speţã, a excepţiei de nelegalitate. Dispoziţiile <>art. 8 din Legea nr. 554/2004 reglementeazã obiectul acţiunii judiciare în materia contenciosului administrativ, acesta fiind raportat la "actul administrativ unilateral" al unei autoritãţi publice, fãrã nicio distincţie cu privire la caracterul individual ori normativ al acestuia.
Aşa fiind, Curtea constatã cã dispoziţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , transpunând prevederile art. 52 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãrora condiţiile şi limitele exercitãrii dreptului [persoanei vãtãmate de o autoritate publicã] se stabilesc prin lege organicã, permit contestarea unui act administrativ cu caracter normativ pe calea unei acţiuni directe, în cadrul cãreia reclamantul solicitã şi beneficiazã, în egalã mãsurã ca şi partea care invocã excepţia de nelegalitate în condiţiile art. 4 alin. (1), de exercitarea controlului de legalitate din partea instanţei.
Totuşi, Curtea observã cã, în ce priveşte determinarea obiectului excepţiei de nelegalitate, existã, sub aspectul redactãrii, o necorelare între prevederile alin. (1) al art. 4, care se referã exclusiv la "actul administrativ unilateral cu caracter individual" şi cele ale alin. (2) al aceluiaşi articol, care vizeazã excepţia de nelegalitate a unui "act administrativ unilateral", fãrã a distinge în privinţa invocãrii excepţiei de nelegalitate între cel normativ şi cel individual; actul administrativ, aşa cum este definit la <>art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 , cuprinde atât "actul unilateral cu caracter individual" cât şi "actul unilateral cu caracter normativ". Din acest punct de vedere, Curtea considerã cã necorelarea între cele douã alineate ale art. 4 pune în discuţie, pe de o parte, o problemã de interpretare şi aplicare a legii, iar, pe de altã parte, o problemã de reglementare, ambele aspecte ieşind însã din sfera de competenţã a Curţii Constituţionale.
În consecinţã, Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate potrivit cãreia dispoziţiile <>art. 4 alin. (1), (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 contravin prevederilor art. 52 din Constituţie, privind dreptul persoanei vãtãmate de o autoritate publicã de a se adresa instanţei de judecatã pentru apãrarea dreptului sau interesului sãu legitim.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 4 alin. (1), (2) şi (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Aurel Budugan şi Maria Budugan în Dosarul nr. 532/33/2008 al Curţii de Apel Cluj -Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. Ioan Vida
Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi
___________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
