Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 341 din 25 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 9 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 302 din 10 mai 2010
Acsinte Gaspar - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ilie Sava şi Ana Sava în Dosarul nr. 2.344/90/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Autorii excepţiei au depus la dosar note scrise prin care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate aşa cum a fost formulatã.
Cauza fiind în stare de judecatã, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Decizia nr. 4.785 din 9 aprilie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 2.344/90/2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ilie Sava şi Ana Sava într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursurilor declarate împotriva unor încheieri pronunţate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia civilã, pentru cauze privind conflicte de muncã şi asigurãri sociale şi pentru cauze cu minori şi de familie.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia considerã cã reglementarea criticatã "vizeazã o încetare mascatã a contractului de închiriere şi îl îndreptãţeşte pe locator sã facã o întrerupere a contractului unilateral, fãrã clauzã şi fãrã culpa chiriaşului, chiar şi atunci când obiectul existã". În opinia acestora, trebuie sã existe un tratament egal între pãrţi, în speţa de faţã, între chiriaş (titular de contract) şi persoana juridicã (în calitate de locator), astfel cã prin textul de lege criticat se încalcã principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii, atribuind un regim preferenţial pentru administratori, deşi scopul emiterii <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 este acela de a proteja chiriaşii.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã şi-a exprimat opinia în sensul constituţionalitãţii reglementãrii criticate. În acest sens, invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, şi anume <>Decizia nr. 113/2001 .
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile <>art. 9 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 sunt constituţionale, acest act normativ fiind adoptat în vederea instituirii unei protecţii a chiriaşilor, ţinând cont însã şi de interesele legitime ale proprietarilor, care trebuie ocrotite în egalã mãsurã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile <>art. 9 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, care au urmãtorul conţinut: "Persoana juridicã, care a deţinut sau a administrat locuinţa, va comunica chiriaşului titular al contractului de închiriere, în scris, cu confirmare de primire, în termen de 15 zile de la data procesului-verbal de restituire a locuinţei, faptul cã începând cu aceastã datã poate sã încheie un nou contract de închiriere cu proprietarul care a redobândit locuinţa. În acelaşi timp este obligatã sã punã la dispoziţia proprietarului, fãrã platã, copii de pe contractul de închiriere şi de pe anexele la acesta."
Autorii excepţiei susţin cã reglementarea criticatã contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie, art. 47 alin. (1) referitoare la nivelul de trai, precum şi art. 6 şi art. 25 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. De asemenea, apreciazã cã textul de lege criticat contravine şi prevederilor de procedurã civilã, Codului civil şi <>Legii locuinţei nr. 114/1996 .
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, în ceea ce priveşte susţinerea potrivit cãreia textul de lege criticat contravine art. 16 din Legea fundamentalã, Curtea reţine cã atât în doctrinã, cât şi în jurisprudenţa constituţionalã s-a statuat în mod constant cã principiul egalitãţii în faţa legii nu înseamnã uniformitate, ci presupune instituirea unui tratament egal în situaţii care nu sunt diferite. De aceea nu sunt excluse, ci, dimpotrivã, sunt admise soluţii legislative diferite pentru situaţii diferite. Aşa fiind, reglementarea criticatã urmãreşte sã îmbine interesul general cu cel particular, asigurând astfel atât protecţia chiriaşilor, cât şi garantarea dreptului de proprietate privatã.
Totodatã, Curtea constatã cã nu poate fi reţinutã nici critica referitoare la încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi celor ale art. 6 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, liberul acces al pãrţilor la justiţie nu este îngrãdit prin dispoziţiile <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 , ci, dimpotrivã, acest drept este confirmat prin soluţionarea litigiilor dintre chiriaşi şi proprietari de cãtre instanţa de judecatã.
De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a decis cã mãsurile de protecţie a chiriaşilor, instituite prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 , îşi au temeiul constituţional în art. 47 alin. (1) şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, finalitatea acestei ordonanţe fiind aceea de a reglementa raporturile dintre chiriaşi şi proprietari. Prin urmare, nu poate fi reţinutã critica referitoare la încãlcarea dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale care garanteazã un nivel de trai decent, legiuitorul fiind obligat ca, atunci când stabileşte limitele şi conţinutul dreptului de proprietate, sã ţinã seama de interesele proprietarilor, dar şi de cele ale chiriaşilor, cãrora trebuie sã le asigure dreptul la o locuinţã, realizând un echilibru între dreptul de proprietate al persoanelor îndreptãţite la restituirea locuinţelor şi dreptul chiriaşilor din aceste locuinţe la protecţie socialã din partea statului.
În sfârşit, Curtea constatã nu poate fi reţinutã nici critica de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 , prin raportare la prevederile Codului civil, <>Legii locuinţei nr. 114/1996 şi dispoziţiilor de procedurã civilã, întrucât examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins încãlcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din aceastã comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 9 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, excepţie ridicatã de Ilie Sava şi Ana Sava în Dosarul nr. 2.344/90/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilã şi de proprietate intelectualã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 25 martie 2010.
PREŞEDINTE,
Acsinte GASPAR
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
