Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 340 din 17 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) si art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 262 din 22 aprilie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Simona Ricu - procuror
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) şi <>art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Romtelecom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 6.197/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal rãspunde, pentru autorul excepţiei, apãrãtorul ales, cu delegaţie depusã la dosar, lipsind celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care solicitã admiterea acesteia, pentru motivele expuse în notele scrise aflate la dosarul cauzei.
Reprezentatul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând cã instanţa de contencios constituţional a statuat în jurisprudenţa sa cã textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 22 ianuarie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 6.197/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 cu trimitere la <>art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Romtelecom" - S.A. din Bucureşti într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea cererii de suspendare a efectelor actului administrativ prin care au fost constatate rezultatele unei licitaţii.
În motivarea excepţiei se susţine, în esenţã, cã textele de lege criticate nu oferã pãrţilor posibilitatea de a beneficia de toate garanţiile unui proces echitabil, întrucât condiţiile în care se poate solicita suspendarea executãrii unui act administrativ unilateral nu sunt suficient de bine delimitate. Se aratã cã folosirea unor "noţiuni relativ largi", precum cazuri bine justificate sau prevenirea unei pagube iminente, dã posibilitatea unei interpretãri arbitrare, subiective, din partea judecãtorului, permiţându-i ca, "la simpla cerere a unui terţ şi pe calea unei proceduri sumare, sã dispunã suspendarea efectelor unui act emis de autoritatea publicã în beneficiul unei persoane, fãrã ca pentru luarea acestei mãsuri sã impunã anumite condiţii restrictive de admisibilitate". Se mai aratã cã se rãstoarnã sarcina probei, întrucât beneficiarul actului a cãrui suspendare se solicitã trebuie sã dovedeascã legalitatea acestuia, în timp ce petentul are o poziţie pasivã, nefãcând altceva decât sã afirme cã actul administrativ este susceptibil de a-i cauza pretinse prejudicii. În fine, se susţine cã textele de lege criticate vin în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale ale art. 135 alin. (2) lit. a), privând un operator economic de a beneficia de efectele utile ale unui drept nãscut dintr-un act administrativ, la simpla cerere a unei persoane care se pretinde vãtãmatã şi fãrã a avea loc o judecatã asupra fondului pretenţiilor.
Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã prevederile art. 15 cu trimitere la <>art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt în deplin acord cu normele constituţionale invocate de autorul excepţiei.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Avocatul Poporului considerã cã textele de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile apãrãtorului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile "art. 15 cu trimitere la <>art. 14 alin. (1)" din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, modificatã prin <>Legea nr. 262/2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 14 alin. (1): "(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, dupã sesizarea, în condiţiile art. 7, a autoritãţii publice care a emis actul sau a autoritãţii ierarhic superioare, persoana vãtãmatã poate sã cearã instanţei competente sã dispunã suspendarea executãrii actului administrativ unilateral pânã la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vãtãmatã nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea înceteazã de drept şi fãrã nicio formalitate.";
- Art. 15: "Solicitarea suspendãrii prin acţiunea principalã
(1) Suspendarea executãrii actului administrativ unilateral poate fi solicitatã de reclamant, pentru motivele prevãzute la art. 14, şi prin cererea adresatã instanţei competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanţa poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odatã cu acţiunea principalã sau printr-o acţiune separatã, pânã la soluţionarea acţiunii în fond.
(2) Dispoziţiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplicã în mod corespunzãtor.
(3) Hotãrârea datã cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendã executarea.
(4) În ipoteza admiterii acţiunii de fond, mãsura suspendãrii, dispusã în condiţiile art. 14, se prelungeşte de drept pânã la soluţionarea definitivã şi irevocabilã a cauzei, chiar dacã reclamantul nu a solicitat suspendarea executãrii actului administrativ în temeiul alin. (1)."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine urmãtoarelor dispoziţii din Legea fundamentalã: art. 16 alin. (2) potrivit cãrora nimeni nu este mai presus de lege, art. 21 alin. (3) care consacrã dreptul pãrţilor la un proces echitabil, art. 45 privind libertatea economicã, art. 124 alin. (2) potrivit cãruia justiţia este unicã, imparţialã şi egalã pentru toţi, art. 135 alin. (2) lit. a) care instituie obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale şi crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã textele de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentalã şi prin prisma unor critici similare. Prin mai multe decizii, dintre care pot fi amintite, cu titlu de exemplu, <>Decizia nr. 939 din 19 decembrie 2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 31 ianuarie 2007, sau <>Decizia nr. 804 din 27 septembrie 2007 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007, Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate, pentru motivele acolo reţinute.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, care sã justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, soluţiile pronunţate cu acele prilejuri şi argumentele pe care acestea s-au sprijinit îşi pãstreazã valabilitatea şi în cauza de faţã.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) şi <>art. 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepţie ridicatã de Societatea comercialã "Romtelecom" - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 6.197/2/2007 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 17 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
