Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 339 din 28 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (1) si (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pentru anul 2005
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 738 din 15 august 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, excepţie ridicatã de Doina Rãileanu în Dosarul nr. 1.056/2005 al Tribunalului Arad - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 228D/2005, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , excepţie ridicatã de Olah Attila-Remus în Dosarul nr. 1.060/2005 al Tribunalului Arad - Secţia comercialã şi contencios administrativ. De asemenea, Curtea dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 441D/2005, nr. 442D/2005, nr. 443D/2005 şi nr. 444D/2005, având ca obiect dispoziţiile <>art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , excepţie ridicatã de Cosmin Sebastian Petrea, Sorina Negru, Mioara Veronica Manea şi Adrian Constantin Radu în dosarele nr. 742/CA/2005, nr. 743/CA/2005, nr. 744/CA/2005 şi nr. 750/CA/2005 ale Tribunalului Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ.
La apelul nominal efectuat în dosarele de mai sus rãspund Mioara Veronica Manea şi Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Dolj, prin consilier juridic, fiind lipsã celelalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere strânsa legãturã între obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele de mai sus, pune în discuţie, din oficiu, problema conexãrii cauzelor.
Pãrţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor <>art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, pentru o mai bunã administrare a justiţiei, dispune conexarea dosarelor nr. 228D/2005, nr. 441D/2005, nr. 442D/2005, nr. 443D/2005 şi nr. 444D/2005 la Dosarul nr. 227D/2005, care este primul înregistrat.
Cauza se aflã în stare de judecatã.
Mioara Veronica Manea solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul legal criticat încalcã dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, afectându-i drepturile şi libertãţile constituţionale. Totodatã se susţine cã, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, statutul funcţionarilor publici este reglementat prin lege organicã, astfel încât modificãrile privind statutul acestora trebuie fãcute numai prin lege.
Reprezentantul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, arãtând cã dispoziţiile legale criticate prevãd doar o reîncadrare a funcţionarilor publici, fãrã a se aduce atingere statutului acestora.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã dispoziţiile <>art. 6 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 nu retroactiveazã, se aplicã tuturor funcţionarilor publici şi nu suprimã drepturile şi libertãţile fundamentale ale cetãţenilor. Totodatã se aratã cã analiza eventualelor contradicţii existente între acestea şi <>Legea nr. 188/1999 excedeazã competenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 1 martie 2005, 9 mai 2005 şi 12 mai 2005, pronunţate în dosarele nr. 1.056/2005 şi nr. 1.060/2005 ale Tribunalului Arad - Secţia comercialã şi contencios administrativ, nr. 742/CA/2005, nr. 743/CA/2005, nr. 744/CA/2005 şi nr. 750/CA/2005 ale Tribunalului Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, excepţie ridicatã de Doina Rãileanu, Olah Attila-Remus, Cosmin Sebastian Petrea, Sorina Negru, Mioara Veronica Manea şi Adrian Constantin Radu în cadrul unor cauze având ca obiect soluţionarea unor conflicte de muncã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin cã prevederile <>art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 contravin dispoziţiilor art. 5, ale art. 16 alin. (1) şi (3) şi ale art. 53 din Constituţie. Totodatã, se apreciazã cã prevederile criticate încalcã dispoziţiile art. 2, ale art. 7 şi ale art. 23 paragrafele 1, 2 şi 3 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, ale art. 2 alin. 2 şi ale art. 7 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, precum şi pe cele ale art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
De asemenea, autorii excepţiei considerã cã "<>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 retroactiveazã, efectele acesteia se întorc în timp - în perioada 2000-2003, pe când încadrarea funcţionarilor publici se fãcea dupã clase, grade, trepte".
În argumentarea criticii de neconstituţionalitate autorii excepţiei apreciazã cã dispoziţiile criticate încalcã principiul nediscriminãrii, "deoarece reîncadrarea în baza <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 are în vedere încadrarea [autorilor excepţiei] din perioada 2000-2003 [...], net inferioarã celei pe care au avut-o ulterior". Totodatã, se apreciazã cã este încãlcat şi "principiul de drept [conform cãruia] un drept câştigat rãmâne câştigat, precum şi principiile enunţate de <>Legea nr. 188/1999 , republicatã în 2004, şi anume: legalitatea, imparţialitatea, obiectivitatea, eficienţa şi eficacitatea, stabilite în exercitarea funcţiei publice".
Din motivarea excepţiei rezultã cã autorii acesteia considerã cã sunt încãlcate şi dispoziţiile art. 115 alin. (1) teza a doua şi alin. (4) din Constituţie. Totodatã, autorii excepţiei aratã cã "nici Parlamentul nu este autorizat sã modifice, sã abroge sau sã suspende legi organice [<>Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici] prin legi ordinare sau de un alt nivel inferior, nici mãcar în cazuri excepţionale".
De asemenea, se susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 73 alin. (3) lit. j) şi ale art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, întrucât aduc atingere statutului funcţionarilor publici şi drepturilor acestora, iar ordonanţa de urgenţã a fost adoptatã fãrã sã fi existat o situaţie extraordinarã care sã o justifice, afectând regimul unei instituţii fundamentale a statului.
Autorii excepţiei aratã cã "reîncadrarea [acestora] are caracterul unei retrogradãri în funcţie", fãrã sã existe premisa sãvârşirii unei abateri disciplinare. Se mai aratã cã dispoziţiile criticate restrâng "dezvoltarea carierei în domeniul funcţiei publice", ceea ce duce la o discriminare "pe criteriul arbitrar al unei vechi încadrãri". De asemenea, se mai susţine cã "aceastã ordonanţã, pe lângã faptul cã stabileşte o retrogradare, mai produce şi efectele unui conflict între actele normative succesiv apãrute", iar dispoziţiile criticate încalcã prevederile <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.
Tribunalul Arad - Secţia comercialã şi contencios administrativ şi Tribunalul Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În argumentarea acestei opinii se apreciazã cã reglementarea criticatã "a urmãrit atât reîncadrarea funcţionarilor publici, corespunzãtor vechilor elemente de identificare ale [acestora] - categorie, clasã, grad, cât şi a funcţionarilor publici care nu au avut un corespondent în categorie, clasã, grad, în scopul implementãrii, începând cu anul 2006, a sistemului unitar de şcolarizare a funcţionarilor publici, nefiind vorba de încãlcarea unor drepturi şi libertãţi, de retroactivitatea dispoziţiilor sale sau de discriminare".
De asemenea, se apreciazã cã prevederile criticate nu încalcã textul constituţional al art. 115 alin. (4), având în vedere cã urgenţa reglementãrii a fost motivatã de cãtre Guvern atât prin faptul cã "mãsurile cuprinse în prezenta ordonanţã de urgenţã reprezintã o etapã în reforma salarialã a funcţionarilor publici şi au la bazã negocierile Guvernului României cu Banca Mondialã, Fondul Monetar Internaţional, precum şi cu organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici", cât şi prin aceea cã "mãsurile prevãzute în prezenta ordonanţã de urgenţã vizeazã interesul social, buna desfãşurare a activitãţii în administraţia publicã, creşterea calitãţii serviciului public [şi sunt adoptate în condiţii care] constituie situaţii de urgenţã şi extraordinare".
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se aratã cã dispoziţiile legale criticate nu retroactiveazã, întrucât acestea "stabilesc noul mod de salarizare (aceasta constituind opţiunea legiuitorului), care se aplicã de la intrarea în vigoare a actului normativ criticat".
Totodatã, se mai apreciazã cã prevederile criticate "se aplicã tuturor funcţionarilor publici al cãror mod de salarizare îndeplineşte criteriile rezonabile şi obiective [instituite de textul <>art. 1 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , şi anume «crearea unei ierarhizãri a sistemului de salarizare pe categorii, clase, grade profesionale»], fãrã a stabili alte criterii care nu ţin de ierarhizarea sistemului de salarizare".
Guvernul aratã cã excepţia este nemotivatã în raport cu prevederile art. 15 alin. (1) şi art. 16 alin. (3) din Constituţie, iar în raport cu art. 53 din Constituţie aratã cã dispoziţiile criticate "nu au ca obiect de reglementare restrângerea dreptului la o carierã profesionalã".
Avocatul Poporului apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate ridicatã este neîntemeiatã. În argumentarea acestui punct de vedere se considerã cã "reîncadrarea funcţionarilor publici în funcţie de noi criterii stabilite prin lege nu încalcã principiul neretroactivitãţii legii". Totodatã, se aratã cã dispoziţiile criticate "modificã pentru viitor o stare de drept nãscutã anterior şi suprimã producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, fapt pentru care legea nouã nu face altceva decât sã refuze supravieţuirea legii vechi şi sã reglementeze o anumitã situaţie juridicã în timpul urmãtor intrãrii ei în vigoare".
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile criticate "se aplicã în mod egal tuturor funcţionarilor publici de execuţie salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 [...], fãrã nici o discriminare, [...] şi nu pun în discuţie restrângeri ale exerciţiului drepturilor fundamentale".
Se apreciazã cã dispoziţiile criticate nu încalcã prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, având în vedere cã "reîncadrarea funcţionarilor publici în funcţie de noi criterii stabilite este justificatã în cuprinsul <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 «de interesul social, buna desfãşurare a activitãţii în administraţia publicã, creşterea calitãţii serviciului public [mãsurã adoptatã în condiţii care] constituie situaţii de urgenţã şi extraordinare»". Totodatã, Avocatul Poporului considerã cã nici dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie nu sunt încãlcate, întrucât "reîncadrarea funcţionarilor publici în funcţie de noi criterii nu afecteazã regimul instituţiilor fundamentale ale statului".
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorii-raportori, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 6 alin. (1) şi (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.091 din 23 noiembrie 2004, aprobatã, cu modificãri şi completãri, prin <>Legea nr. 76/2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 18 aprilie 2005.
Dispoziţiile criticate ca fiind neconstituţionale au urmãtorul cuprins:
"(1) Funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 privind unele mãsuri în domeniul funcţiei publice, la categoria A, B sau C, clasa III, gradul 3 se reîncadreazã în gradul profesional asistent şi beneficiazã de salariul de bazã prevãzut de prezenta ordonanţã de urgenţã în anexele nr. I-IV, pentru funcţia publicã de execuţie deţinutã, gradul profesional asistent, treapta 3 de salarizare. [...]
(5) Funcţionarii publici de execuţie salarizaţi potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 82/2004 , la categoria A, B sau C, clasa II, gradul 2 se reîncadreazã în gradul profesional principal şi beneficiazã de salariul de bazã prevãzut de prezenta ordonanţã de urgenţã în anexele nr. I-IV, pentru funcţia publicã de execuţie deţinutã, gradul profesional principal, treapta 2 de salarizare."
Textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 15, ale art. 16 alin. (1) şi (3), ale art. 53, ale art. 73 alin. (3) lit. j) şi ale art. 115 alin. (4) şi (6), acestea având urmãtorul cuprins:
- Art. 15: "(1) Cetãţenii beneficiazã de drepturile şi de libertãţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevãzute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.";
- Art. 16 alin. (1) şi (3): "(1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. [...]
(3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã. Statul român garanteazã egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnitãţi.";
- Art. 53: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea securitãţii naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitãţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusã numai dacã este necesarã într-o societate democraticã. Mãsura trebuie sã fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o, sã fie aplicatã în mod nediscriminatoriu şi fãrã a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertãţii.";
- Art. 73 alin. (3) lit. j): "(3) Prin lege organicã se reglementeazã: [...]
j) statutul funcţionarilor publici.";
- Art. 115 alin. (4) şi (6): "(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţã numai în situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. [...]
(6) Ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertãţile şi îndatoririle prevãzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietate publicã."
Totodatã, se considerã a fi încãlcate şi dispoziţiile art. 2, ale art. 7 şi ale art. 23 paragrafele 1, 2 şi 3 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, ale art. 2 pct. 2 şi ale art. 7 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, precum şi cele ale art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
În esenţã, autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin cã reîncadrarea prevãzutã de dispoziţiile <>art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 are "caracterul unei retrogradãri în funcţie", ceea ce contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (1), ale art. 16 alin. (1) şi (3), ale art. 53 din Constituţie, ale art. 2 privind nediscriminarea, ale art. 7 privind egalitatea şi ale art. 23 paragrafele 1, 2 şi 3 privind dreptul la muncã din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, ale art. 2 pct. 2 privind nediscriminarea şi ale art. 7 privind dreptul la muncã din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale. Se considerã cã reglementarea criticatã contravine principiului constituţional al neretroactivitãţii legii, iar criteriile avute în vedere pentru aceastã retrogradare în funcţie sunt discriminatorii, încãlcând dispoziţiile art. 26 privind egalitatea din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. Totodatã, autorii excepţiei considerã cã nu a existat o situaţie extraordinarã care sã justifice adoptarea acestei ordonanţe de urgenţã şi cã aceasta aduce atingere statutului funcţionarilor publici şi drepturilor acestora.
Curtea reţine cã dispoziţiile <>art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate. Astfel, prin deciziile nr. 289 din 7 iunie 2005 şi nr. 305 din 9 iunie 2005, nepublicate încã, Curtea a statuat în sensul cã dispoziţiile criticate sunt constituţionale.
Prin <>Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005 , Curtea a stabilit cã, "potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, statutul funcţionarilor publici se stabileşte prin lege organicã, iar sistemul de salarizare a acestei categorii de funcţionari ţine de statutul lor". În consecinţã, Curtea a statuat cã "atât încadrarea prin lege a diferiţilor funcţionari publici în anumite categorii, clase şi grade profesionale, cât şi salarizarea conform acestei încadrãri nu reprezintã drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica pentru viitor tot prin lege. Astfel, legiuitorul este în drept sã modifice sistemul de salarizare existent ori sã-l înlocuiascã cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmãrit, ţinând seama şi de resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp. De asemenea, ţine de opţiunea liberã a legiuitorului încadrarea în categorii, clase şi grade profesionale a funcţionarilor publici.
Având în vedere aceste considerente, apare ca fiind legitimatã din punct de vedere constituţional emiterea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , care, dupã cum se aratã în art. 1 alin. (1), îşi propune sã reglementeze drepturile salariale şi alte drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005. Din cuprinsul acestui articol rezultã cu claritate cã noile reglementãri nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, ci exclusiv pentru anul 2005.
Analizând prevederile <>art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 în raport cu principiul constituţional al egalitãţii în drepturi, Curtea constatã cã acest text de lege se aplicã deopotrivã tuturor funcţionarilor publici de execuţie, fãrã a crea privilegii sau discriminãri.
În consecinţã, neretroactivitatea legii, nediscriminarea ori restrângerea numai în situaţii limitativ prevãzute a exerciţiului unor drepturi sau libertãţi fundamentale, principii consacrate de art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi art. 53 din Constituţie, în deplinã concordanţã cu reglementãrile internaţionale invocate, nu sunt încãlcate prin dispoziţiile <>art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 ".
Având în vedere cele de mai sus, Curtea reţine cã dispoziţiile criticate nu îngrãdesc în nici un mod dreptul la muncã al funcţionarilor publici, aceştia beneficiind în continuare de toate mãsurile prevãzute de dispoziţiile art. 7 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi ale art. 23 din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului.
Cu privire la susţinerea autorilor excepţiei referitor la faptul cã dispoziţiile criticate încalcã textul constituţional al <>art. 115 alin. (4) şi (6), Curtea, prin Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005 , a statuat cã "interdicţia reglementãrii în domenii care fac obiectul legilor organice este prevãzutã de alin. (1) al aceluiaşi articol constituţional pentru ordonanţele emise de Guvern în baza unei legi speciale de abilitare adoptate de Parlament. Aceastã interdicţie nu opereazã şi în cazul ordonanţelor de urgenţã care se adoptã de cãtre Guvern în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. Emiterea unor asemenea ordonanţe este condiţionatã, însã, de existenţa unor «situaţii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã», iar Guvernul este obligat sã motiveze urgenţa în cuprinsul ordonanţei. În ceea ce priveşte <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 , Guvernul a motivat existenţa situaţiei extraordinare prin aceea cã «asigurarea unor drepturi salariale funcţionarilor publici care, potrivit legii, îndeplinesc prerogative de putere publicã şi sunt supuşi unui regim sever al incompatibilitãţii şi conflictului de interese este un obiectiv prioritar al Strategiei actualizate a Guvernului României privind accelerarea reformei în administraţia publicã 2004-2006» şi cã «mãsurile cuprinse în aceastã ordonanţã reprezintã o etapã în reforma salarialã a funcţionarilor publici şi au la bazã negocierile Guvernului României cu Banca Mondialã, Fondul Monetar Internaţional, precum şi cu organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici». Prin urmare, Curtea reţine cã <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 apare ca un rãspuns la necesitatea de a da curs rezultatelor negocierilor Guvernului cu instituţiile internaţionale amintite, cât şi cu organizaţiile sindicale, în sensul instituirii unor reforme în administraţia publicã. De asemenea, emiterea acestei ordonanţe este justificatã de necesitatea reglementãrii aplicãrii dispoziţiilor legii bugetare pentru anul 2005. De altfel, Curtea observã cã aplicarea prevederilor <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 este limitatã doar pe durata acestui an. În consecinţã, Curtea apreciazã cã urgenţa reglementãrilor justificã, în acest caz, existenţa situaţiei extraordinare şi, în consecinţã, dispoziţiile legale criticate nu sunt contrare prevederilor constituţionale invocate".
Totodatã, Curtea reţine cã dispoziţiile art. 15 alin. (1) şi ale art. 16 alin. (3) din Constituţie nu au incidenţã în cauzã.
Neexistând elemente noi, de naturã a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii, considerentele şi soluţia acestor decizii îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
În ceea ce priveşte susţinerea autorilor excepţiei de neconstituţionalitate în sensul cã dispoziţiile legale criticate contravin <>Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, este de observat cã, în conformitate cu prevederile <>art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional realizeazã un control de constituţionalitate a legilor şi altor acte normative, în timp ce eventualele probleme privind coordonarea legislativã revin autoritãţii legiuitoare.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) şi lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, excepţie ridicatã de Doina Rãileanu în Dosarul nr. 1.056/2005 al Tribunalului Arad - Secţia comercialã şi contencios administrativ, de Cosmin Sebastian Petrea, Sorina Negru, Mioara Veronica Manea şi Adrian Constantin Radu în dosarele nr. 742/CA/2005, nr. 743/CA/2005, nr. 744/CA/2005 şi nr. 750/CA/2005 ale Tribunalului Dolj - Secţia comercialã şi de contencios administrativ, precum şi a dispoziţiilor <>art. 6 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2005, excepţie ridicatã de Olah Attila-Remus în Dosarul nr. 1.060/2005 al Tribunalului Arad - Secţia comercialã şi contencios administrativ.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 iunie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
