Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 333 din 16 septembrie 2004 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 488-493 si ale art. 497 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 930 din 12 octombrie 2004
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Aurelia Popa - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488-493 şi ale art. 497 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Turism Predeal" - S.R.L. în Dosarul nr. 13.744/2003 al Judecãtoriei Braşov.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, procedura de citare fiind legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, susţinând cã autorii excepţiei criticã neexceptarea imobilelor care fac obiectul contractelor de leasing imobiliar cu clauzã irevocabilã de vânzare de la procedura executãrii silite imobiliare, respectiv o omisiune legislativã, ceea ce excede competenţei Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 25 martie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 13.744/2003, Judecãtoria Braşov a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488-493 şi ale art. 497 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Turism Predeal" - S.R.L.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul aratã cã una dintre procedurile de privatizare a activelor societãţilor comerciale de stat, respectiv transmiterea proprietãţii de stat în proprietatea privatã, a constat în încheierea contractelor de leasing imobiliar cu clauzã irevocabilã de vânzare. În temeiul unui asemenea contract, utilizatorul plãteşte preţul de achiziţie al imobilului, dobândind posesiunea şi folosinţa bunului, deci stãpânind ca un adevãrat proprietar, iar prin executarea contractului, la sfârşitul perioadei sau în orice moment al executãrii acestuia, devine proprietar de drept al imobilului.
Autorul excepţiei apreciazã cã, întrucât imobilele achiziţionate în baza unui contract de leasing imobiliar cu clauzã irevocabilã de vânzare pot fi urmãrite de cãtre creditorii locatorului contractului de leasing în cadrul executãrii silite imobiliare, se aduce atingere dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (1), (2) şi (3) şi în art. 136 alin. (5), potrivit cãrora dreptul de proprietate şi creanţele asupra statului sunt garantate, iar proprietatea privatã este garantatã şi inviolabilã, precum şi celor cuprinse în art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), în conformitate cu care economia României este o economie de piaţã, bazatã pe libera iniţiativã şi concurenţã.
Judecãtoria Braşov apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 488-493 şi ale art. 497 din Codul de procedurã civilã este întemeiatã, întrucât acestea dau posibilitate creditorului locatorului de a urmãri silit bunul ce face obiectul contractului de leasing, fãrã ca utilizatorul sã poatã cere, astfel cum se permite dobânditorilor bunurilor ipotecate urmãrite, executarea altor bunuri, potrivit dispoziţiilor art. 492 alin. 2 din Codul de procedurã civilã. Mai mult, consecinţa acestei executãri constã în pierderea de cãtre utilizator a posesiei şi folosinţei bunului, dezmembrãminte ale dreptului de proprietate, precum şi în imposibilitatea acestuia de a mai dobândi bunul. Aşa fiind, textele de lege criticate contravin prevederilor constituţionale privind garantarea dreptului de proprietate privatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 , cu modificãrile ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului.
Guvernul aratã cã, potrivit contractului de leasing imobiliar cu clauzã irevocabilã de vânzare, pânã la momentul vânzãrii, locatorul rãmâne titular al dreptului de proprietate şi, ca atare, îşi poate exercita dreptul de dispoziţie asupra bunului. Totodatã, imobilul, ca element al patrimoniului locatorului, dacã nu face parte din categoria bunurilor neurmãribile, poate fi supus executãrii silite, în cazurile şi în condiţiile prevãzute de dispoziţiile legale aplicabile în materie, respectiv art. 488-493 şi art. 497 din Codul de procedurã civilã. Aşa fiind, textele de lege criticate nu aduc atingere prevederilor constituţionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate.
Avocatul Poporului invocã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume <>Decizia nr. 217/2001 , prin care s-a statuat cã obligaţia de naturã patrimonialã stabilitã în sarcina debitorului este o consecinţã a angajãrii rãspunderii juridice contractuale sau delictuale a acestuia, iar la procedura executãrii silite se recurge numai în situaţia în care debitorul obligaţiei stabilite prin hotãrâre sau titlu executoriu nu executã de bunãvoie prestaţia la care este obligat. Astfel, reglementarea procedurii de executare silitã imobiliarã, precum şi determinarea obiectului acesteia sunt în deplinã concordanţã cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, republicatã, care, garantând dreptul de proprietate, prevãd cã legea stabileşte conţinutul şi limitele sale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , republicatã, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicatã, ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate formulatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 488-493 şi art. 497 din Codul de procedurã civilã, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 488: "Sunt supuse urmãririi silite imobiliare bunurile imobile.
Pot forma obiectul urmãririi silite imobiliare şi dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil, precum şi dreptul de superficie.
Dreptul de servitute poate fi urmãrit silit numai o datã cu fondul dominant cãruia îi profitã.";
- Art. 489: "Urmãrirea imobilelor înscrise în cartea funciarã se face pe corpuri de proprietate în întregimea lor.
Se pot urmãri în mod separat construcţiile ce formeazã o proprietate distinctã de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente, precum şi orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declarã imobile.";
- Art. 490: "Urmãrirea silitã imobiliarã se întinde de plin drept şi asupra bunurilor accesorii imobilului, prevãzute de Codul civil.
Bunurile accesorii nu pot fi urmãrite decât o datã cu imobilul.";
- Art. 491: "Imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub interdicţie nu poate fi urmãrit silit înaintea urmãririi mobilelor sale.
Dispoziţiile alin. 1 nu împiedicã executarea silitã asupra unui imobil aflat în proprietatea comunã a minorului sau a persoanei puse sub interdicţie şi a unei persoane cu capacitate deplinã de exerciţiu, dacã obligaţia prevãzutã în titlul executoriu este comunã.";
- Art. 492: "Creditorul ipotecar poate urmãri în acelaşi timp şi imobilele neipotecate ale debitorului sãu.
În cazul în care se urmãreşte un imobil ipotecat înstrãinat, dobânditorul acestui bun, care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecarã, poate sã cearã instanţei de executare urmãrirea altor imobile ipotecate pentru aceeaşi obligaţie, aflate în posesiunea debitorului principal. Pânã la soluţionarea cererii urmãrirea imobilului ipotecat este suspendatã.
Contestaţia prin care dobânditorul se opune la scoaterea la vânzare se va putea face numai în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii biroului de carte funciarã prin care s-a dispus notarea în cartea funciarã a somaţiei de începere a urmãririi silite.";
- Art. 493: "Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevãlmaş nu vor putea sã urmãreascã partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comunã, ci vor trebui sã cearã mai întâi împãrţeala acestora.
Creditorii personali pot urmãri însã cota-parte determinatã a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fãrã a mai fi necesar sã cearã împãrţeala.";
- Art. 497: "Dupã întocmirea procesului-verbal de situaţie executorul va soma pe debitor cã, dacã nu va plãti, se va trece la vânzarea imobilelor cuprinse în acest proces-verbal.
Somaţia de platã ce va fi comunicatã debitorului va cuprinde pe lângã cele arãtate de art. 387 şi datele de identificare a imobilului cuprinse în procesul-verbal de situaţie, precum şi menţiunea cã s-a luat mãsura înscrierii în cartea funciarã.
Executorul va lua mãsuri ca somaţia prevãzutã la alin. 1 sã fie înscrisã în cartea funciarã.
Când se urmãresc mai multe imobile, înscrise la acelaşi sau la birouri de carte funciarã diferite, pentru o creanţã garantatã cu ipotecã colectivã, somaţia se va înainta biroului de carte funciarã la care este înscrisã ipoteca principalã, care, dupã ce a sãvârşit notãrile prevãzute de lege, va trimite din oficiu o copie de pe încheierile sale biroului de carte funciarã secundarã.
Din momentul notãrii somaţiei în cartea funciarã orice act de înstrãinare sau constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmãrit este inopozabil, afarã de cazul în care creditorul sau adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel act ori debitorul sau dobânditorul imobilului a consemnat sumele necesare acoperirii creanţelor ce se urmãresc, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã urmãtoarele prevederi din Constituţia României, republicatã:
- Art. 44 alin. (1), (2) şi (3): "(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauzã de utilitate publicã, stabilitã potrivit legii, cu dreaptã şi prealabilã despãgubire.";
- Art. 135 alin. (1) şi alin. (2) lit. a): "(1) Economia României este economie de piaţã, bazatã pe libera iniţiativã şi concurenţã.
(2) Statul trebuie sã asigure:
a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;";
- Art. 136 alin. (5): "Proprietatea privatã este inviolabilã, în condiţiile legii organice."
Se apreciazã cã se încalcã şi prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, care au urmãtorul cuprins: "Orice persoanã fizicã sau juridicã are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauzã de utilitate publicã şi în condiţiile prevãzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional."
Autorul excepţiei considerã cã textele de lege criticate încalcã şi urmãtoarele prevederi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale:
- Art. 6 paragraful 1: "Orice persoanã are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instanţã independentã şi imparţialã, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzaţii în materie penalã îndreptate împotriva sa. Hotãrârea trebuie sã fie pronunţatã în mod public, dar accesul în sala de şedinţã poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga duratã a procesului sau a unei pãrţi a acestuia în interesul moralitãţii, al ordinii publice ori al securitãţii naţionale într-o societate democraticã, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor la proces o impun, sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instanţã atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de naturã sã aducã atingere intereselor justiţiei.";
- Art. 13: "Orice persoanã, ale cãrei drepturi şi libertãţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încãlcate, are dreptul sã se adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încãlcarea s-ar datora unor persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale."
Examinând susţinerile autorului, Curtea constatã cã neconstituţionalitatea reglementãrilor în cauzã este dedusã din împrejurarea cã acestea îşi gãsesc aplicare şi în cazul imobilelor privitor la care au fost încheiate contracte de leasing imobiliar cu clauzã irevocabilã de vânzare, fãrã ca beneficiarul contractului de leasing - utilizatorul sã poatã cere instanţei de executare urmãrirea cu prioritate, în temeiul creanţei respective, a altor imobile decât cele care fac obiectul contractului, aflate în proprietatea debitorului principal, asemenea dobânditorului unui imobil ipotecat, care nu este personal obligat pentru creanţa ipotecarã.
În temeiul contractului de leasing imobiliar cu clauzã irevocabilã de vânzare, riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte, transferul dreptului de proprietate asupra bunului cãtre utilizator operând la momentul expirãrii contractului.
Aşa fiind, pânã la finalizarea contractului, dreptul de proprietate asupra imobilului obiect al leasingului face parte integrantã din patrimoniul locatorului, putând fi urmãrit de creditorii acestuia, în realizarea creanţelor lor, fãrã a se putea susţine cã utilizatorului i s-ar încãlca în acest mod dreptul de proprietate, pentru raţiunea evidentã cã, atâta vreme cât acest drept nu i-a fost transferat, nu-l deţine ca parte integrantã a patrimoniului sãu.
Realitatea juridicã de necontestat este aceea cã, în ceea ce-l priveşte, utilizatorul a preluat, din chiar momentul încheierii contractului de leasing, posesia şi folosinţa bunului imobil, pe care le deţine, ca titular, pe toatã durata contractului, dar acest fapt nu-i oferã garanţiile de care ar beneficia în calitate de proprietar al bunului, în condiţiile în care transferul dreptului de proprietate asupra sa intervine la un moment ulterior şi anume acela al expirãrii contractului de leasing, prin efectul încheierii unui contract de vânzare-cumpãrare, în executarea clauzei irevocabile de vânzare, stipulatã în cuprinsul primului contract.
Cu privire la regimul juridic al imobilului care face obiectul contractului de leasing imobiliar cu clauzã irevocabilã de vânzare, potrivit <>art. 16 alin. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societãţile de leasing, în vigoare la data încheierii contractului, "contractele de leasing care au ca obiect utilizarea bunurilor imobile, vor fi înscrise în Cartea funciarã - partea a III-a, din registrul cadastral de publicitate imobiliarã de la biroul judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã de activitate este situat bunul respectiv". Din cuprinsul acestei dispoziţii legale rezultã exigenţele de publicitate imobiliarã pe care le implicã încheierea unui asemenea contract, aşa încât terţilor sã le fie opozabilã situaţia juridicã astfel creatã, constând în drepturile şi obligaţiile generate prin contractul de leasing, în stadiul de executare în care se gãsesc la momentul declanşãrii procedurii de executare silitã, ca şi obligaţia irevocabilã de vânzare asumatã de locator.
Prin urmare, imobilul în cauzã, întrucât este parte integrantã a patrimoniului locatorului-debitor, nu este sustras urmãririi silite din partea creditorilor sãi, care însã îl vor prelua în starea în care se gãseşte, lor fiindu-le opozabile atât stadiul de executare a contractului de leasing imobiliar, cât şi obligaţia irevocabilã de vânzare a imobilului cãtre utilizator, asumatã de locatorul-debitor.
Împrejurarea cã nu întotdeauna instanţele înţeleg sã procedeze ca atare constituie o problemã de interpretare şi de aplicare a legii, de competenţa lor exclusivã, şi nu oferã temei criticii de neconstituţionalitate a normelor care reglementeazã procedura urmãririi silite imobiliare.
Faţã de cele arãtate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 488-493 şi ale art. 497 din Codul de procedurã civilã sunt în concordanţã cu prevederile constituţionale privind îndatorirea fundamentalã a statului de a asigura cadrul favorabil dezvoltãrii economiei de piaţã, bazatã pe libera iniţiativã şi concurenţã, precum şi cu reglementãrile internaţionale cuprinse în art. 6 paragraful 1 şi în art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil, respectiv dreptul de a se adresa efectiv unei instanţe naţionale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicatã, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 488-493 şi ale art. 497 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Turism Predeal" - S.R.L. în Dosarul nr. 13.744/2003 al Judecãtoriei Braşov.
Definitivã şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 16 septembrie 2004.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
