Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X
DECIZIE nr. 332 din 28 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 302^1 din Codul de procedura civila
Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecãtor Aspazia Cojocaru - judecãtor Constantin Doldur - judecãtor Acsinte Gaspar - judecãtor Kozsokar Gabor - judecãtor Petre Ninosu - judecãtor Ion Predescu - judecãtor Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor Ion Tiucã - procuror Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Indiana" S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 9.343/2004 al Tribunalului Iaşi şi de Societatea Comercialã "Radu" - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 8.353/2004 al aceleiaşi instanţe. La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã. Cauza este în stare de judecatã. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei, arãtând cã, deşi este invocatã neconstituţionalitatea art. 302^1 din Codul de procedurã civilã, în integralitatea sa, critica autorului excepţiei vizeazã, de fapt, dispoziţiile art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedurã civilã, asupra cãrora Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin <>Decizia nr. 176/2005 , în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate. Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii legale a devenit inadmisibilã.
CURTEA, având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele: Prin Încheierea din 10 decembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 9.343/2004, şi Încheierea din 24 ianuarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 8.353/2004, Tribunalul Iaşi a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 din Codul de procedurã civilã. Excepţia a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Indiana" - S.R.L. din Iaşi şi Societatea Comercialã "Radu" - S.R.L. din Iaşi cu ocazia soluţionãrii unor recursuri formulate de autorii excepţiei. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin cã "dispoziţiile art. 302^1 din Codul de procedurã civilã, şi anume menţiunea sub sancţiunea nulitãţii", referitoare la elementele pe care trebuie sã le conţinã recursul, sunt neconstituţionale în mãsura în care permit instanţelor sã interpreteze textul în sensul constatãrii nulitãţii recursului, fãrã a se verifica incidenţa în cauzã a dispoziţiilor art. 105 alin. 2 din Codul de procedurã civilã şi fãrã a se da posibilitatea recurentului sã acopere eventualele lipsuri ale cererii sale de recurs, lipsuri care nu aduc nici o vãtãmare procesualã. Aşa fiind, apreciazã cã prin textul de lege criticat este încãlcat accesul liber la justiţie, strâns legat de dreptul de a exercita cãile de atac, astfel cum acesta este garantat de art. 129 din Constituţie. Totodatã, autorii excepţiei considerã cã aplicarea dispoziţiilor criticate creeazã posibilitatea ca pãrţile sã fie tratate diferit de lege în diferitele faze ale aceluiaşi proces. Astfel, reclamantul nu este tratat şi sancţionat în mod egal cu recurentul, cãruia i se impun condiţii suplimentare în exercitarea cãilor de atac şi i se aplicã sancţiuni drastice, care nu sunt aplicabile şi în faţa instanţei de fond. Tribunalul Iaşi apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate invocatã este neîntemeiatã. În acest sens, aratã cã dispoziţiile art. 302^1 din Codul de procedurã civilã nu instituie o restrângere a exerciţiului dreptului pãrţii de a se adresa justiţiei şi de a exercita împotriva hotãrârilor judecãtoreşti cãile de atac, ci doar o modalitate eficientã de a preveni exercitarea abuzivã a acestor drepturi. Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. Guvernul apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. În acest sens aratã cã din conţinutul dispoziţiilor criticate nu rezultã cã sancţiunea nulitãţii opereazã automat, fãrã a da pãrţilor posibilitatea îndeplinirii cerinţelor legale. Dimpotrivã, dând expresie principiului accesului liber la justiţie, art. 316 coroborat cu art. 287 alin. 2 din Codul de procedurã civilã dau recurentului posibilitatea de a îndeplini cerinţele menţionate pânã în prima zi de înfãţişare, iar în ceea ce priveşte semnãtura, în tot cursul judecãţii, conform art. 133 alin. 2 din acelaşi cod. În opinia Guvernului, acesta este şi sensul modificãrilor aduse prin <>Legea nr. 195/2004 <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 , care permitea constatarea inadmisibilitãţii recursului pentru neîndeplinirea condiţiilor de formã, fãrã citarea pãrţilor. De altfel, prin <>Decizia nr. 194/2004 , Curtea Constituţionalã a constatat ca fiind neconstituţionale dispoziţiile art. 308 alin. 4 din Codul de procedurã civilã, modificate şi completate prin <>Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 , tocmai pentru cã s-a apreciat cã acestea fãceau imposibilã remedierea viciilor de formã ale cererii de recurs. În condiţiile abrogãrii dispoziţiilor privind admisibilitatea în principiu a recursului şi potrivit art. 316 coroborat cu art. 287 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, aspectele de neconstituţionalitate nu mai subzistã. În final, Guvernul aratã cã, într-adevãr, în lipsa unei interpretãri şi aplicãri coroborate a prevederilor art. 302^1 alin. 1 cu cele ale art. 316 şi 287 din Codul de procedurã civilã, aplicarea automatã a sancţiunii nulitãţii recursului poate produce o îngrãdire nejustificatã a exercitãrii cãii de atac a recursului şi deci a accesului liber la justiţie. Aceasta însã constituie o problemã de interpretare a legii, ceea ce excede competenţei Curţii Constituţionale, ca de altfel şi cenzurarea modului de aplicare a dispoziţiilor legale de cãtre instanţele judecãtoreşti. Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 302^1 din Codul de procedurã civilã sunt constituţionale. În acest sens aratã cã dispoziţiile criticate nu contravin art. 21 din Constituţie, întrucât nu îngrãdesc sub nici un aspect posibilitatea pãrţilor de a se adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, libertãţilor şi intereselor lor legitime. Totodatã apreciazã cã prevederile legale criticate, referitoare la condiţiile de formã ale cererii de recurs, sunt în deplinã concordanţã cu principiul contradictorialitãţii, garanţie a procesului echitabil şi a dreptului la un recurs efectiv. De altfel, în temeiul art. 316 din Codul de procedurã civilã coroborat cu art. 287 alin. 2 din acelaşi cod, recurentul are posibilitatea de a îndeplini cerinţele menţionate în textul criticat pânã la prima zi de înfãţişare. În susţinerea acestui punct de vedere, este invocatã jurisprudenţa Curţii Constituţionale, şi anume <>Decizia nr. 310/2004 . De asemenea, Avocatul Poporului apreciazã cã dispoziţiile art. 302^1 alin. 1 din Codul de procedurã civilã nu conţin elemente care ar putea determina un tratament inegal sau discriminatoriu între pãrţile unui proces civil şi se aplicã tuturor celor aflaţi în situaţia prevãzutã de ipoteza normei legale, fãrã nici o discriminare pe considerente arbitrare. Totodatã aratã cã dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedurã ce reprezintã opţiunea legiuitorului, conforme cu prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (2), potrivit cãrora competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt stabilite numai prin lege. Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite în cauzã de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele: Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 302^1 din Codul de procedurã civilã, introdus prin <>art. I pct. 9 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã civilã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, şi completat prin <>art. I pct. 6 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 58/2003 , lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004. Dispoziţiile legale criticate au urmãtorul conţinut: "Cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulitãţii, urmãtoarele menţiuni: a) numele, domiciliul sau reşedinţa pãrţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, dupã caz, numãrul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, dupã caz, codul fiscal şi contul bancar. Dacã recurentul locuieşte în strãinãtate, va arãta şi domiciliul ales în România, unde urmeazã sã i se facã toate comunicãrile privind procesul; b) indicarea hotãrârii care se atacã; c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiazã recursul şi dezvoltarea lor sau, dupã caz, menţiunea cã motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; d) semnãtura. La cererea de recurs se va ataşa dovada achitãrii taxei de timbru, conform legii." Autorii excepţiei susţin cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16, ale art. 21 şi art. 129, potrivit cãrora: - Art. 16: (1) Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri. (2) Nimeni nu este mai presus de lege. (3) Funcţiile şi demnitãţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã. Statul român garanteazã egalitatea de şanse între femei şi bãrbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnitãţi. (4) În condiţiile aderãrii României la Uniunea Europeanã, cetãţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autoritãţile administraţiei publice locale."; - Art. 21: "(1) Orice persoanã se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept. (3) Pãrţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. (4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite."; - Art. 129: "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii." Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine cã, ulterior sesizãrii sale, s-a pronunţat asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedurã civilã prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2005 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005. Cu acel prilej Curtea a constatat cã textul de lege criticat este neconstituţional în ceea ce priveşte sancţionarea cu nulitate absolutã a omisiunii de a se preciza în cuprinsul cererii de recurs "numele, domiciliul sau reşedinţa pãrţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor, precum şi, dupã caz, numãrul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, dupã caz, codul fiscal şi contul bancar", precum şi - dacã recurentul locuieşte în strãinãtate - "domiciliul ales în România, unde urmeazã sã i se facã toate comunicãrile privind procesul". În consecinţã, în temeiul <>art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cãruia "Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale", excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedurã civilã urmeazã a fi respinsã ca devenitã inadmisibilã. În ceea ce priveşte critica îndreptatã împotriva dispoziţiilor lit. b), c) şi d), precum şi ale alin. 2 ale aceluiaşi articol, Curtea constatã cã, dincolo de semnificaţia esenţialã a acestor menţiuni pentru buna administrare a justiţiei în faza de atac a recursului, coroborarea reglementãrii criticate cu dispoziţiile art. 287 şi 316 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãrora partea are posibilitatea sã complineascã omisiunea lor pânã la prima zi de înfãţişare, în cererea de apel şi, prin extindere, şi în aceea de recurs, impune concluzia cã dispoziţiile legale deduse controlului nu contravin normelor constituţionale de referinţã. Aşa fiind, critica privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor lit. b), c) şi d) ale art. 302^1 alin. 1, precum şi cea a alin. 2 al aceluiaşi articol din Codul de procedurã civilã este neîntemeiatã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE:
1. Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Indiana" - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 9.343/2004 al Tribunalului Iaşi şi de Societatea Comercialã "Radu" - S.R.L. din Iaşi în Dosarul nr. 8.353/2004 al aceleiaşi instanţe. 2. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 alin. 1 lit. b), c) şi d) şi alin. 2 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de aceiaşi autori în dosarele mai sus menţionate. Definitivã şi general obligatorie. Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 28 iunie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora _____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
