Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 331 din 10 aprilie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 340 din Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 384 din 7 iunie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 343 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã din oficiu de Curtea de arbitraj comercial de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie Cluj în Dosarul nr. 61/2008 şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 726D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune sã se facã apelul şi în dosarele nr. 727D/2011-742D/2011, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicatã de aceeaşi instanţã de arbitraj comercial în dosarele nr. 14/2008, nr. 18/2008, nr. 36/2008, nr. 40/2007, nr. 47/2008, nr. 48/2008, nr. 49/2008, nr. 50/2008, nr. 51/2008, nr. 52/2008, nr. 53/2008, nr. 54/2008, nr. 55/2008, nr. 57/2008, nr. 59/2008 şi nr. 60/2008.
La apelul nominal se prezintã, în Dosarul nr. 739D/2011, pentru partea comuna Izvoarele din judeţul Tulcea, doamna avocat Nicoleta Forgo, cu împuternicire avocaţialã depusã la dosar, constatându-se lipsa celeilalte pãrţi, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 726D/2011-742D/2011, având în vedere cã acestea au obiect identic.
Atât reprezentantul pãrţii prezente, cât şi cel al Ministerului Public sunt de acord cu mãsura conexãrii cauzelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 727D/2011-742D/2011 la Dosarul nr. 726D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului pãrţii prezente, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere cã susţinerile instanţei de arbitraj comercial nu reprezintã veritabile critici de constituţionalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, reţine urmãtoarele:
Prin încheierile nr. 1, 3 şi 4 din 27 aprilie 2009, pronunţate în dosarele nr. 61/2008, nr. 14/2008, nr. 18/2008, nr. 36/2008, nr. 40/2007, nr. 47/2008, nr. 48/2008, nr. 49/2008, nr. 50/2008, nr. 51/2008, nr. 52/2008, nr. 53/2008, nr. 54/2008, nr. 55/2008, nr. 57/2008, nr. 59/2008 şi nr. 60/2008, Curtea de arbitraj comercial de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie Cluj a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 343 din Codul de procedurã civilã.
Excepţia a fost invocatã din oficiu de cãtre instanţa de arbitraj comercial în dosare având ca obiect soluţionarea acţiunilor formulate de o societate comercialã împotriva unor unitãţi administrativ-teritoriale, acţiuni prin care se solicitã contravaloarea prestaţiilor efectuate în baza unui contract de prestãri servicii.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã prevederile legale criticate încalcã dispoziţiile Constituţiei, întrucât împiedicã persoanele juridice de drept public sã apeleze la arbitraj, care este o instituţie caracteristicã a statului de drept. Prin urmare, se induce impresia cã o persoanã juridicã de drept public ar putea fi, eventual, prejudiciatã prin încheierea unei tranzacţii în faţa instanţei de arbitraj. Dar, instanţa de arbitraj este obligatã sã îşi verifice propria competenţã şi sã aprecieze dacã o tranzacţie nu urmãreşte un scop ilicit sau nu este potrivnicã intereselor statului. Câtã vreme hotãrâreaarbitralã poate fi cenzuratã de cãtre o instanţã judecãtoreascã, interdicţia prevãzutã de art. 340 din Codul de procedurã civilã ar reprezenta o restrângere a drepturilor persoanelor.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 343 din Codul de procedurã civilã. Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate se constatã cã, în realitate, autorul acesteia criticã soluţia legislativã cuprinsã în dispoziţiile art. 340 din Codul de procedurã civilã, text asupra cãruia Curtea urmeazã a se pronunţa prin prezenta decizie. Acesta are urmãtorul cuprins: "Persoanele care au capacitatea deplinã de exerciţiu al drepturilor pot conveni sã soluţioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, în afarã de acelea care privesc drepturi asupra cãrora legea nu permite a se face tranzacţie."
Se apreciazã cã prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 15 privind universalitatea, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind liberul acces la justiţie, precum şi dispoziţiilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este inadmisibilã pentru motivele ce vor fi arãtate în continuare.
Astfel, Curtea reţine cã arbitrajul constituie o excepţie de la principiul potrivit cãruia înfãptuirea justiţiei se realizeazã prin instanţele judecãtoreşti şi reprezintã acel mecanism juridic eficient, menit sã asigure o judecatã imparţialã, mai rapidã şi mai puţin formalã, confidenţialã, finalizatã prin hotãrâri susceptibile de executare silitã (Decizia nr. 8 din 9 ianuarie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 31 ianuarie 2007).
De altfel, dispoziţiile art. 340 din Codul de procedurã civilã subliniazã caracterul facultativ şi convenţional al arbitrajului, stabilind capacitatea de a încheia o convenţie arbitralã şi sfera litigiilor susceptibile a fi soluţionate pe calea arbitrajului, iar art. 341 alin. 2 din Codul de procedurã civilã precizeazã limitele libertãţii de voinţã a pãrţilor în materie proceduralã ce se reflectã în convenţia arbitralã (Decizia nr. 870 din 23 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 25 iulie 2011).
Raportat la critica de neconstituţionalitate formulatã în cauza de faţã, Curtea observã cã dispoziţiile Codului de procedurã civilã nici nu menţioneazã expres şi nici nu interzic expres statului şi unitãţilor administrativ-teritoriale sã apeleze la procedura arbitrajului, astfel încât nu se poate reţine cã dispoziţiile legale criticate contravin în vreun fel prevederilor din Constituţie .
În accepţiunea instanţei de contencios constituţional, câtã vreme legea nu interzice expres persoanelor juridice de drept public sã apeleze la instituţia arbitrajului pentru soluţionarea divergenţelor ce pot apãrea ca urmare a derulãrii unui contract comercial şi din moment ce convenţia arbitralã reprezintã voinţa pãrţilor, verificarea de cãtre instanţa arbitralã a propriei competenţe se poate face doar prin prisma art. 341 alin. 2 din Codul de procedurã civilã, raportat la interdicţia instituitã de art. 340 din Codul de procedurã civilã care vizeazã drepturi asupra cãrora legea nu permite a se face tranzacţie şi nu persoane care nu pot folosi o atare procedurã.
Or, legislaţia actualã în materia achiziţiilor publice, cum ar fi Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, sau Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publicã, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 569 din 30 iunie 2006, nu se referã deloc la instituţia arbitrajului, deşi normele de aplicare ale acestor ordonanţe de urgenţã menţioneazã procedura arbitrajului ca posibilitate de soluţionare a eventualelor litigii (art. 55 din Normele de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, prevãzute în Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 71/2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 februarie 2007, şi art. 12 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publicã, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 168/2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 28 februarie 2007).
Curtea mai observã cã prin art. 15 din Regulile de procedurã arbitralã ale Curţii de arbitraj comercial de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie Cluj se prevede cã "Statul, judeţul, oraşul, comuna şi alte persoane de drept public au facultatea de a încheia în mod valabil o convenţie arbitralã numai în arbitrajul comercial internaţional, în afarã de cazul când legea dispune altfel", fãrã ca aceste norme sã aibã forţa juridicã a legii. Având în vedere cele de mai sus, Curtea reţine cã nu se poate pronunţa decât asupra unor dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţã şi nu asupra unor norme emise de o curte de arbitraj comercial.
Aşadar, analiza constituţionalitãţii art. 15 din Regulile de procedurã arbitralã ale Curţii de arbitraj comercial de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie Cluj excedeazã atribuţiilor Curţii Constituţionale. Mai mult, Curtea reţine cã, în realitate, autorul excepţiei urmãreşte prin critica sa interpretarea art. 340 din Codul de procedurã civilã într-un sens care sã facã inoperabile prevederile art. 15 din regulamentul mai sus menţionat. În aceste condiţii, Curtea constatã cã revine instanţei de arbitraj comercial sau instanţei judecãtoreşti învestite sã judece acţiunea în anulare, dupã caz, competenţa de a aprecia asupra aplicabilitãţii art. 340 din Codul de procedurã civilã în privinţa persoanelor de drept public. Prin urmare, problema dedusã judecãţii este una de interpretare şi aplicare a legii, iar soluţionarea acesteia nu intrã în competenţa Curţii Constituţionale.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 din Codul de procedurã civilã, excepţie ridicatã de Curtea de arbitraj comercial de pe lângã Camera de Comerţ şi Industrie Cluj în dosarele nr. 61/2008, nr. 14/2008, nr. 18/2008, nr. 36/2008, nr. 40/2007, nr. 47/2008, nr. 48/2008, nr. 49/2008, nr. 50/2008, nr. 51/2008, nr. 52/2008, nr. 53/2008, nr. 54/2008, nr. 55/2008, nr. 57/2008, nr. 59/2008 şi nr. 60/2008.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 aprilie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
