Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 330 din 3 decembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20 alin. (5) si ale art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania, aprobata si modificata prin Legea nr. 323/2001
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 893 din 10 decembrie 2002
Costica Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (5) şi ale <>art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 323/2001 , excepţie ridicatã de Mahmoud Isam Mufid Mohamed în Dosarul nr. 12.970/2001 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public, apreciind ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale sau normelor internaţionale invocate, solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 7 decembrie 2001, pronunţatã în Dosarul nr. 12.970/2001, Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (5) şi ale <>art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 323/2001 , excepţie ridicatã de Mahmoud Isam Mufid Mohamed din Iordania.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate se susţine ca dispoziţiile de lege criticate, reglementand caracterul definitiv şi irevocabil al hotãrârilor judecãtoreşti pronunţate de instanţele de fond în cadrul procedurii accelerate şi al procedurii pe zona de frontiera, contravin prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 18, 20, art. 23 alin. (1)-(4), ale art. 49 şi 123, prevederilor art. 6 pct. 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, precum şi celor ale art. 33 din Convenţia privind Statutul refugiatilor încheiatã la Geneva în 1951.
Judecãtoria Sectorului 6 Bucureşti, exprimandu-şi opinia, apreciazã ca textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate. Astfel se considera ca, "în anumite situaţii expres prevãzute de lege şi care nu pot fi extinse prin analogie, legea poate exclude folosirea unor cai de atac".
Potrivit prevederilor <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã. Se arata ca ordonanta "are la baza respectarea scopurilor şi principiilor enumerate în Carta O.N.U. sau în tratatele şi convenţiile internaţionale privitoare la refugiati".
Guvernul, având în vedere jurisprudenta în materie a Curţii Constituţionale, apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Se arata ca dispoziţiile legale criticate "nu constituie o noutate în domeniu, ele fiind cuprinse într-o serie de reglementãri ale statelor membre ale Uniunii Europene", precum "Rezoluţia Consiliului de Miniştri din 30 noiembrie şi 1 decembrie 1992, care face parte, de altfel, din acquisul comunitar".
Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere asupra exceptiei ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit în cauza de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 1 alin. (1), <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 20 alin. (5) şi ale <>art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 323/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 27 iunie 2001.
Aceste texte de lege au urmãtoarea redactare:
"Articol unic. - Se aproba <>Ordonanta Guvernului nr. 102 din 31 august 2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, adoptatã în temeiul <>art. 1 lit. G pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, cu urmãtoarele modificãri:
1. Alineatul (5) al articolului 20 va avea urmãtorul cuprins:
<<(5) Hotãrârea instanţei este definitiva şi irevocabilã.>> [...]
3. Alineatul (6) al articolului 21 va avea urmãtorul cuprins:
<<(6) În cazul prevãzut la alin. (5) lit. a) hotãrârea instanţei este definitiva şi irevocabilã.>>"
În susţinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege se invoca încãlcarea urmãtoarelor prevederi constituţionale:
- Art. 11 alin. (2): "Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.";
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 18: "(1) Cetãţenii strãini şi apatrizii care locuiesc în România se bucura de protecţia generalã a persoanelor şi a averilor, garantatã de Constituţie şi de alte legi.
(2) Dreptul de azil se acorda şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte.";
- Art. 20: "(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertãţile cetãţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Declaraţia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacã exista neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementãrile internaţionale.";
- Art. 23 alin. (1)-(4): "(1) Libertatea individualã şi siguranta persoanei sunt inviolabile.
(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevãzute de lege.
(3) Reţinerea nu poate depãşi 24 de ore.
(4) Arestarea se face în temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durata de cel mult 30 de zile. Asupra legalitãţii mandatului, arestatul se poate plange judecãtorului, care este obligat sa se pronunţe prin hotãrâre motivatã. Prelungirea arestãrii se aproba numai de instanta de judecata.";
- Art. 49: "(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertãţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacã se impune, dupã caz, pentru: apãrarea siguranţei naţionale, a ordinii, a sãnãtãţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertãţilor cetãţenilor; desfãşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proporţionalã cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertãţii.";
- Art. 123: "(1) Justiţia se înfãptuieşte în numele legii.
(2) Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii."
De asemenea, mai sunt invocate urmãtoarele prevederi din reglementãri internaţionale:
Art. 6 pct. 1 şi art. 13 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, potrivit cãrora:
- Art. 6 pct. 1: "Orice persoana are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instanta independenta şi impartiala, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzatii în materie penalã îndreptate impotriva sa. Hotãrârea trebuie sa fie pronunţatã în mod public, dar accesul în sala de şedinţa poate fi interzis presei şi publicului pe intreaga durata a procesului sau a unei pãrţi a acestuia în interesul moralitãţii, al ordinii publice, ori al securitãţii naţionale într-o societate democratica, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a pãrţilor la proces o impun, sau în mãsura consideratã absolut necesarã de cãtre instanta atunci când, în împrejurãri speciale, publicitatea ar fi de natura sa aducã atingere intereselor justiţiei.";
- Art. 13: "Orice persoana, ale carei drepturi şi libertãţi recunoscute de prezenta convenţie au fost incalcate, are dreptul sa se adreseze efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi atunci când încãlcarea s-ar datora unor pesoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale.";
- Art. 33 din Convenţia privind Statutul refugiatilor încheiatã la Geneva în 1951: "Interdicţia de expulzare şi returnare
1. Nici un stat contractant nu va expulza sau returna, în nici un fel un refugiat peste frontierele teritoriilor unde viata sau libertatea sa ar fi amenintate pe motiv de rasa, religie, naţionalitate, apartenenţa la un anumit grup social sau opinii politice.
2. Beneficiul prezentei dispoziţii nu va putea totuşi fi invocat de cãtre un refugiat fata de care ar exista motive serioase de a fi considerat ca un pericol pentru securitatea tarii unde se gãseşte sau care, fiind condamnat definitiv pentru o crima sau un delict deosebit de grav, constituie o ameninţare pentru comunitatea tarii respective."
Examinând excepţia, Curtea constata ca dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului Curţii Constituţionale, care, prin numeroase decizii, a constatat ca sunt constituţionale. Astfel Curtea a constatat ca modificãrile aduse art. 20 alin. (5) şi <>art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 , prin pct. 1 şi 3 ale articolului unic din <>Legea nr. 323/2001 , nu au nici o legatura cu dreptul la apãrare şi nu ingradesc în nici un fel exercitarea acestui drept. Faptul ca hotãrârea instanţei de judecata este definitiva şi irevocabilã nu înseamnã ca autorul exceptiei este lipsit de dreptul la apãrare. Potrivit prevederilor constituţionale ale art. 128, impotriva hotãrârilor judecãtoreşti cãile de atac pot fi exercitate de partea interesatã şi de Ministerul Public, numai în condiţiile legii, legiuitorul putând institui reguli speciale de procedura, în considerarea unor situaţii deosebite (asa cum, de altfel, este situaţia refugiatilor în România). În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 261/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 5 aprilie 2001.
Autorul exceptiei considera ca dispoziţiile legale criticate contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie, care reglementeazã egalitatea cetãţenilor în fata legii şi a autoritãţilor publice. Sub acest aspect Curtea constata ca prevederea constituţionalã menţionatã este inaplicabila în cauza, art. 16 alin. (1) având în vedere persoane care au calitatea de cetãţean roman.
Totodatã Curtea observa ca reglementarea drepturilor refugiatilor şi ale persoanelor care au dobândit o forma de protecţie este în acord cu prevederile art. 18 alin. (1) din Constituţie, text potrivit cãruia "Cetãţenii strãini şi apatrizii care locuiesc în România se bucura de protecţia generalã a persoanelor şi a averilor, garantatã de Constituţie şi de alte legi", precum şi cu prevederile din convenţiile şi tratatele la care România este parte.
În aceasta lumina nici una dintre criticile de neconstituţionalitate nu poate fi reţinutã.
Art. 49 din Constituţie reglementeazã restrangerea prin lege a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertãţi, proporţional cu situaţia care determina aceasta restrangere. Prevederile legale din ordonanta, criticate ca fiind neconstituţionale, nu conţin restrangeri speciale ale exerciţiului unor drepturi pentru strãinii care urmeazã procedura de acordare a unei forme de protecţie din partea statului roman.
De asemenea, autorul exceptiei critica textele de lege menţionate şi cu referire la prevederile constituţionale cuprinse în art. 123 privind înfãptuirea justiţiei în România.
Curtea observa însã ca acestea nu conţin nici o dispoziţie care sa contravina principiului infaptuirii justiţiei în numele legii, al independentei judecãtorilor şi al supunerii lor numai legii.
Referitor la prevederile cuprinse în Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, şi anume cele care privesc procesul echitabil şi dreptul persoanei de a se plange unei instanţe, Curtea retine ca textele legale criticate de autorul exceptiei nu opresc, în realitate, pãrţile interesate de a apela la instanţele judecãtoreşti, de a fi aparate şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale care conditioneaza într-o societate democratica procesul echitabil.
În sfârşit, dispoziţiile legale ce fac obiectul exceptiei de neconstituţionalitate sunt în deplina concordanta şi cu prevederile din Convenţia privind Statutul refugiatilor încheiatã la Geneva în 1951, referitoare la interdicţia de expulzare şi returnare.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 23 alin. (3) şi al <>art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (5) şi ale <>art. 21 alin. (6) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, aprobatã şi modificatã prin <>Legea nr. 323/2001 , excepţie ridicatã de Mahmoud Isam Mufid Mohamed în Dosarul nr. 12.970/2001 al Judecãtoriei Sectorului 6 Bucureşti.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 3 decembrie 2002.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent,
Doina Suliman
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
