Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 329 din 10 aprilie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 278 alin. 1 si 2 si art. 278^1 alin. 1 si 10 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 467 din 10 iulie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Oana Cristina Puicã - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1 şi 2 şi art. 278^1 alin. 1 şi 10 din Codul de procedurã penalã excepţie ridicatã de Aurelian Vidroiu în Dosarul nr. 21.669/280/2010 al Judecãtoriei Piteşti - Secţia penalã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 533D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 14 aprilie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 21.669/280/2010, Judecãtoria Piteşti - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1 şi 2 şi art. 278^1 alin. 1 şi 10 din Codul de procedurã penalã .
Excepţia a fost ridicatã de Aurelian Vidroiu cu ocazia soluţionãrii plângerii împotriva unui act al procurorului de netrimitere în judecatã.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã prevederile art. 278 alin. 1 şi 2 şi art. 278^1 alin. 1 şi 10 din Codul de procedurã penalã încalcã egalitatea în faţa legii şi a autoritãţilor publice, accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apãrare, întrucât procedura plângerii adresate procurorului ierarhic superior este inutilã, semnificând pierdere de timp şi de bani, în condiţiile în care, potrivit principiului controlului ierarhic, orice soluţie a procurorului este verificatã de şeful sãu ierarhic, verificare ce se materializeazã în practicã într-o rezoluţie pusã pe actul de soluţionare, precum şi prin semnarea adresei de comunicare a soluţiei respective. Pe de altã parte, art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã face vorbire de "comunicarea de cãtre procuror a modului de rezolvare", şi nu de cãtre procurorul ierarhic superior, lãsând, astfel, posibilitatea soluţionãrii plângerii chiar de cãtre procurorul de caz. Considerã cã dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã intrã în contradicţie cu art. 62 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, care consacrã principiul controlului ierarhic. Mai aratã cã prevederile art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã aduc atingere şi dreptului la douã grade de jurisdicţie în materie penalã, deoarece soluţia pronunţatã de judecãtor în procedura reglementatã de art. 278^1 din Codul de procedurã penalã nu este supusã niciunei cãi de atac.
Judecãtoria Piteşti - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, deoarece prevederile de lege criticate nu aduc nicio atingere dispoziţiilor din Constituţie şi din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale invocate de autorul excepţiei.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului precizeazã cã îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile Curţii Constituţionale nr. 125/2011, nr. 242/2011 şi nr. 1131/2011, în sensul cã dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 278 alin. 1 şi 2 şi art. 278^1 alin. 1 şi 10 din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins:
- Art. 278 alin. 1 şi 2, cu modificãrile aduse prin Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedurã penalã şi a unor legi speciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 1 iulie 2003: "Plângerea împotriva mãsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvã de prim-procurorul parchetului sau, dupã caz, de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel ori de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiţie.
În cazul când mãsurile şi actele sunt ale prim-procurorului ori ale procurorului general al parchetului de pe lângã curtea de apel sau ale procurorului şef de secţie al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiţie ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de cãtre aceştia, plângerea se rezolvã de procurorul ierarhic superior.";
- Art. 278^1 alin. 1 şi 10, cu modificãrile aduse alineatului 10 prin Legea nr. 202/2010 privind unele mãsuri pentru accelerarea soluţionãrii proceselor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010: "Dupã respingerea plângerii fãcute conform art. 275-278 împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmãririi penale sau a ordonanţei ori, dupã caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale, date de procuror, persoana vãtãmatã, precum şi orice alte persoane ale cãror interese legitime sunt vãtãmate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicãrii de cãtre procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi 278, la judecãtorul de la instanţa cãreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa sã judece cauza în primã instanţã. Plângerea poate fi fãcutã şi împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecatã cuprinse în rechizitoriu.
[...] Hotãrârea judecãtorului pronunţatã potrivit alin. 8 este definitivã."
În susţinerea neconstituţionalitãţii acestor prevederi de lege, autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitoare la egalitatea în faţa legii şi a autoritãţilor publice, ale art. 21 alin. (1), (2) şi (3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 referitoare la dreptul la apãrare, precum şi ale art. 20 referitoare la preeminenţa tratatelor internaţionale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 2 paragraful 1 privind dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã prevederile art. 278 şi ale art. 278^1 din Codul de procedurã penalã au fost supuse în numeroase rânduri controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauzã, şi cu motivãri similare, Curtea statuând, în modconstant, cã textele de lege criticate nu încalcã egalitatea în drepturi, liberul acces la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ci dau expresie acestor garanţii constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 840 din 2 octombrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 29 octombrie 2007, Curtea a reţinut cã dispoziţiile art. 278 din Codul de procedurã penalã, privind plângerea împotriva actelor procurorului, constituie norme de procedurã prin care legiuitorul, în temeiul competenţei sale constituţionale, stabilitã de art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã, şi dând expresie principiului controlului ierarhic ce guverneazã activitatea procurorilor, în conformitate cu art. 132 alin. (1) din Constituţie, a creat posibilitatea ca eventualele mãsuri eronate luate de procuror sã fie îndreptate de cãtre procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat. Contrar susţinerilor autorului excepţiei, nu se aduce astfel atingere liberului acces la justiţie, câtã vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurãrii actelor procurorului de cãtre instanţele judecãtoreşti.
De asemenea, prin Decizia nr. 250 din 6 martie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 222 din 24 martie 2008, Curtea a statuat cã dispoziţiile art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã reprezintã concretizarea prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la un proces echitabil. Astfel, faptul cã legiuitorul a prevãzut cã pot fi atacate la instanţa de judecatã toate categoriile de acte ale procurorului prin care nu s-a dispus trimiterea în judecatã (rezoluţia de neîncepere a urmãririi penale sau ordonanţa ori, dupã caz, rezoluţia de clasare, de scoatere de sub urmãrire penalã sau de încetare a urmãririi penale) reprezintã tocmai o garanţie a dreptului pãrţilor la un proces echitabil, prin instituirea acestei modalitãţi de verificare de cãtre instanţa de judecatã a activitãţii procurorului şi a soluţiilor acestuia.
În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 751 din 18 septembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 717 din 23 octombrie 2007, şi Decizia nr. 1.132 din 27 noiembrie 2007, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2008. În cadrul acestei jurisprudenţe, Curtea a mai reţinut cã în procedura plângerii formulate împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã nu se judecã însãşi cauza, ci doar temeinicia şi legalitatea soluţiilor pronunţate de procuror, pe baza probelor administrate în cursul urmãririi penale şi a eventualelor probe scrise înfãţişate instanţei de pãrţile în proces. Nicio dispoziţie legalã nu împiedicã partea interesatã ca, atunci când apreciazã cã este posibilã administrarea altor probe pentru stabilirea adevãrului, sã solicite procurorului care a emis actul de netrimitere în judecatã sau procurorului superior ierarhic sã dispunã, în condiţiile prevãzute de lege, începerea sau redeschiderea urmãririi penale.
Totodatã, autorul excepţiei invocã contradicţia dintre dispoziţiile art. 278 alin. 1 şi 2 şi art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedurã penalã şi prevederile art. 62 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. O asemenea criticã nu poate fi nici ea reţinutã, întrucât examinarea constituţionalitãţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne.
În fine, prin Decizia nr. 1.131 din 13 septembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 27 octombrie 2011, Curtea a respins ca neîntemeiatã excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 alin. 10 din Codul de procedurã penalã, reţinând cã acestea nu aduc nicio atingere accesului liber la justiţie, dreptului la apãrare şi dreptului la un proces echitabil,întrucât, potrivit art. 129 din Constituţie, "împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii". Prin urmare, constituie atributul exclusiv al legiuitorului reglementarea cãilor de atac împotriva hotãrârii prin care judecãtorul soluţioneazã plângerea împotriva rezoluţiilor sau a ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecatã. Eliminarea cãilor de atac în aceastã materie este justificatã de caracterul special al procedurii instituite de prevederile art. 278^1 din Codul de procedurã penalã, legiuitorul urmãrind sã asigure celeritatea procedurii şi obţinerea în mod rapid a unei hotãrâri definitive prin care sã fie exercitat controlul judiciar cu privire la soluţia procurorului.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de naturã sã determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţatã de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi pãstreazã valabilitatea şi în prezenta cauzã.
Ţinând seama de natura cauzelor reglementate prin dispoziţiile de lege atacate, în care nu se judecã infracţiunea care a format obiectul cercetãrii sau urmãririi penale, ci rezoluţia sau ordonanţa de netrimitere în judecatã emisã de procuror, prevederile art. 2 paragraful 1 privind dreptul la douã grade de jurisdicţie în materie penalã din Protocolul nr. 7 la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale nu sunt aplicabile în cauzã.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 alin. 1 şi 2 şi art. 278^1 alin. 1 şi 10 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Aurelian Vidroiu în Dosarul nr. 21.669/280/2010 al Judecãtoriei Piteşti - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 10 aprilie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Oana Cristina Puicã
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
