Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIE nr. 328 din 30 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi, art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIE nr. 328 din 30 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi, art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 449 din 23 iunie 2015

Comenteaza legea


    Daniel Marius Morar    - preşedinte
    Valer Dorneanu         - judecător
    Petre Lăzăroiu         - judecător
    Mircea Ştefan Minea    - judecător
    Mona-Maria Pivniceru   - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu  - judecător
    Tudorel Toader         - judecător
    Valentina Bărbăţeanu   - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Adriana Ranca în Dosarul nr. 16.830/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.303D/2014 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent învederează Curţii că partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis la dosar un înscris în cuprinsul căruia şi-a exprimat punctul de vedere asupra excepţiei, apreciind că este neîntemeiată.
    4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014.

                                    CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 10 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 16.830/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Adriana Ranca într-o cauză în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, prin care reclamanta a solicitat modificarea unei decizii de compensare emise de pârâtă la data de 27 februarie 2014, în baza dispoziţiilor Legii nr. 165/2013, şi obligarea acesteia la plata sumei de bani ce rezultă din raportul de expertiză efectuat în anul 2011 de către pârâtă.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că, anterior emiterii deciziei contestate, în favoarea sa exista o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor era obligată să emită titlul de despăgubire în dosarul său, autoarea excepţiei având, prin urmare, şansa de a fi despăgubită după criteriul valorii reale de circulaţie a imobilului. Prin întârzierea executării obligaţiei stabilite de instanţă şi emiterea deciziei contestate în cauză ulterior apariţiei Legii nr. 165/2013 şi în conformitate cu aceasta, autoritatea pârâtă i-a produs un prejudiciu ca urmare a aplicării sistemului de evaluare bazat pe grila notarială, astfel diminuând drastic valoarea imobilului obiect al retrocedării. Apreciază că în acest mod sunt încălcate principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiul neretroactivităţii, al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, dreptul de proprietate şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Consideră că nu poate fi reţinută critica cu privire la încălcarea principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece nu există situaţii juridice similare între persoanele ale căror notificări formulate în conformitate cu Legea nr. 10/2001 au fost rezolvate şi cele ale căror cereri vor fi soluţionate ulterior, în baza noii legi. Nici dreptul de proprietate nu este nesocotit prin diminuarea valorii imobilului, având în vedere faptul că statul beneficiază de libera apreciere asupra modului de stabilire şi evaluare a dispoziţiilor prin legislaţia adoptată, aşa cum noua lege nu este contrară nici drepturilor consacrate prin art. 6 din Convenţie. În ce priveşte nerespectarea principiului neretroactivităţii legii civile şi imixtiunii legiuitorului în actul de justiţie, instanţa judecătorească apreciază că aceste susţineri se referă, în realitate, la fondul cauzei deduse soluţionării.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 4, art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Analizând motivarea autoarei, raportat şi la circumstanţele litigiului, Curtea constată că obiectul excepţiei îl reprezintă, în realitate, dispoziţiile art. 4 teza întâi, ale art. 21 alin. (6) şi ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, care au următorul conţinut:
    - Art. 4 teza întâi: "Dispoziţiile prezentei legi se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi (...)";
    - Art. 21 alin. (6): "Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.";
    - Art. 41 alin. (5): "(5) Obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21."
    12. În opinia autoarei excepţiei, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 1 alin. (4) care instituie principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 21 alin. (3) care statuează cu privire la dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la garantarea dreptului de proprietate privată şi art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. Invocă, de asemenea, şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care consacră dreptul la un proces echitabil.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că obiectul procesului în cursul soluţionării căruia a fost ridicată aceasta îl constituie o acţiune judecătorească formulată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, prin care reclamanta, autoare a prezentei excepţii, a solicitat anularea unei decizii de compensare emise de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, potrivit noilor reguli stabilite de acest act normativ, şi obligarea instituţiei menţionate la plata sumei de bani ce rezultă din raportul de expertiză efectuat în anul 2011. Decizia de compensare a fost emisă în executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
    14. Curtea observă că textele de lege ce formează obiectul prezentei excepţii au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici similare. Astfel, analizând o situaţie de fapt şi de drept asemănătoare, instanţa de contencios constituţional a respins excepţia, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 13 februarie 2015.
    15. Cu acel prilej, având în vedere şi jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a conchis că este firesc ca obligaţia emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condiţiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus legit actum şi a principiului aplicării imediate a legii noi. Situaţia persoanei care are calitatea de beneficiar al unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care se stabileşte în sarcina autorităţii publice pârâte o obligaţie de a face, respectiv de a emite o decizie ce intră în competenţa sa legală, este net diferită de situaţia persoanelor care obţin o hotărâre judecătorească prin care este stabilită chiar suma cuvenită cu titlu de despăgubiri, în urma evaluării efectuate în condiţiile Legii nr. 247/2005. Ultima ipoteză corespunde celei reglementate distinct de legiuitor, la art. 41 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 165/2013, legea nouă aplicându-se doar în ceea ce priveşte modalitatea de plată a sumelor de bani anterior stabilite. Prin urmare, dacă până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 nu a fost efectuată expertiza în vederea determinării valorii imobilului şi nu a fost aprobat raportul prin care aceasta se finalizează şi dacă nici nu a fost stabilit, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, cuantumul despăgubirilor cuvenite, este firesc ca aceste operaţiuni să fi supuse prevederilor actului normativ în vigoare la momentul la care acestea au loc. O asemenea situaţie nu este de natură să determine aplicarea unui regim juridic discriminatoriu pentru nicio categorie de subiecţi de drept. Curtea a arătat, în jurisprudenţa sa, că respectarea principiului egalităţii în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).
    16. Cele statuate de Curtea Constituţională în Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014 îşi menţin valabilitatea şi în această cauză, nefiind relevate elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe.

    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

                             CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                În numele legii
                                    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adriana Ranca în Dosarul nr. 16.830/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 4 teza întâi, art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 aprilie 2015.

                                  PREŞEDINTE,
                              DANIEL MARIUS MORAR

                              Magistrat-asistent,
                              Valentina Bărbăţeanu

                                    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIE nr. 328 din 30 aprilie 2015

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"