Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIE nr. 328 din 23 martie 2010  referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor   art. 78, 78^1, 79 si 80 din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

DECIZIE nr. 328 din 23 martie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78, 78^1, 79 si 80 din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 21 mai 2010

Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 78, 78^1, 79 şi 80 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Mebis" - S.A. din Bistriţa în Dosarul nr. 26/112/2009 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 78, 78^1 şi 79 din Legea nr. 69/2000 , deoarece respectã exigenţele impuse de art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituţie, în sensul cã restricţiile impuse dreptului de proprietate privatã servesc interesului general pe care îl prezintã activitatea de educaţie fizicã şi sport în cadrul dreptului constituţional la ocrotirea sãnãtãţii. În privinţa dispoziţiilor art. 80, solicitã respingerea excepţiei ca inadmisibilã, deoarece acestea nu au legãturã cu dezlegarea cauzei în care a fost invocatã excepţia.

CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea nr. 152/CA/2009 din 24 martie 2009, pronunţatã în Dosarul nr. 26/112/2009, Tribunalul BistriţaNãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 78, 78^1, 79 şi 80 din Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 .
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicatã de Societatea Comercialã "Mebis" - S.A. din Bistriţa într-o cauzã de contencios administrativ având ca obiect o acţiune în anulare a unui act administrativ.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 44 din Legea fundamentalã, deoarece, potrivit acestora, imobilele dobândite de societãţile comerciale în condiţiile <>art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitãţilor economice de stat ca regii autonome şi societãţi comerciale se reintegreazã în patrimoniul succesorului în drepturi, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, fãrã o dreaptã şi prealabilã despãgubire. Se încalcã, astfel, şi principiul egalitãţii titularilor dreptului de proprietate, indiferent de forma de proprietate, precum şi obligaţia despãgubirii proprietarului în cazul modificãrii regimului juridic al bunului. Prin procesul de privatizare unele societãţi comerciale constituite iniţial cu capital integral de stat au devenit societãţi comerciale cu capital integral sau parţial privat, iar la vânzarea acţiunilor au fost determinate, printre altele, şi valoarea capitalului social, precum şi natura bunurilor care compun capitalul. Or, "scoaterea unor bunuri din patrimoniul acestor societãţi comerciale şi transferul lor în patrimoniul altui titular al proprietãţii private, chiar dacã acesta este succesorul de drept al unui fost proprietar, dar de la care au fost trecute bunurile respective în proprietatea unor societãţi comerciale, în baza unui titlu legal, este contrarã prevederilor constituţionale referitoare la garantarea dreptului de proprietate şi la ocrotirea proprietãţii private în mod egal de lege, indiferent de titular". Este afectatã, totodatã, exercitarea libertãţii de dispoziţie cu privire la un astfel de bun imobil, deoarece proprietarul are obligaţia de a menţine destinaţia sa, şi anume bazã sportivã, sau în cazul desfiinţãrii, de a construi o nouã bazã de agrement. Se mai susţine cã, prin prevederile art. 79 din lege, persoanele de drept privat sunt asimilate instituţiilor publice, în sensul cã schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea bazei sportive se face numai prin hotãrâre a Guvernului.
Tribunalul Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal opineazã în sensul cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 78, 78^1, 79 şi 80 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, astfel cum au fost modificate prin dispoziţiile pct. 2 al <>art. unic din Legea nr. 221/2003 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003, şi ale <>art. I pct. 47-52 din Legea nr. 472/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.062 din 16 noiembrie 2004. Textele de lege criticate au urmãtorul cuprins:
- Art. 78: "(1) În sensul prezentei legi baza materialã sportivã cuprinde totalitatea terenurilor şi spaţiilor, precum şi amenajãrile, instalaţiile şi construcţiile care sunt destinate organizãrii şi desfãşurãrii activitãţii de educaţie fizicã şi sport.
(2) Bunurile menţionate la alin. (1) aparţin, dupã caz, proprietãţii publice sau private.
(3) Bazele sportive din domeniul public şi privat al statului şi unitãţilor administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat, omologate, se înscriu obligatoriu în Registrul bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Sport.";
- Art. 78^1 : "Autoritãţile administraţiei publice şi societãţile comerciale care au dobândit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive sunt obligate sã pãstreze destinaţia acestora şi sã le menţinã în stare de funcţionare.";
- Art. 79: "(1) Schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive aparţinând domeniului public ori privat al statului sau al unitãţilor administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotãrâre a Guvernului şi cu construirea prealabilã a altor baze sportive similare celor desfiinţate.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplicã şi societãţilor comerciale care deţin active patrimoniale destinate activitãţii sportive ce au aparţinut statului.";
- Art. 80: "(1) Baza materialã pentru activitatea sportivã, aflatã în patrimoniul statului şi în folosinţa fostului Consiliu Naţional pentru Educaţie Fizicã şi Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegreazã în patrimoniul succesorului în drepturi, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului.
(2) Predarea-preluarea se face pe bazã de protocol. Justa despãgubire se acordã, dupã caz, de Guvern. În acelaşi timp se reintegreazã fãrã platã şi imobilele care, conform <>art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societãţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe bazã de protocol.
(3) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului, se face pe bazã de contract încheiat în condiţiile legii, cu revizuirea anualã a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilitã prin ordin al ministrului tineretului şi sportului.
(4) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, în condiţiile alin. (3) se face cu prioritate pentru activitãţi sportive.
(5) Deţinãtorii de bunuri prevãzute la alin. (1) şi (2), care urmeazã sã fie reintegrate în patrimoniul Agenţiei Naţionale pentru Sport, sunt obligaţi sã punã la dispoziţie împuterniciţilor acesteia toate documentele care atestã proprietatea, evidenţele contabile, precum şi documentele necesare, în vederea înregistrãrii. Agenţia Naţionalã pentru Sport, prin împuterniciţii sãi, va acţiona în justiţie persoanele juridice sau fizice care refuzã semnarea protocoalelor şi predarea documentelor de proprietate. Aceste acţiuni sunt scutite de taxa de timbru.
(6) Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând bazei materiale sportive se face cu scutirea de plata taxelor prevãzute de lege. De asemenea, sunt scutite de taxa de timbru şi cererile de chemare în judecatã privind acţiuni în prestaţie tabularã, radiere, anulare sau modificare a înscrierilor din cartea funciarã înaintate de instituţiile sau persoanele prevãzute la alin. (5).
(7) Acţiunile în justiţie formulate de Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului şi de direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2) sunt scutite de taxa de timbru.
(8) În condiţiile alin. (7) şi alte organe ale administraţiei publice centrale şi locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportivã.
(9) Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului administreazã baza materialã proprie prin complexurile sportive naţionale şi cluburile sportive din subordinea sa, precum şi prin unitãţile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.
(10) Complexurile sportive naţionale sunt persoane juridice, înfiinţate prin hotãrâre a Guvernului ca instituţii publice în subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului. Obiectul de activitate al acestora îl constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregãtirii loturilor naţionale şi olimpice, precum şi organizãrii competiţiilor sportive de nivel naţional şi internaţional. Complexurile sportive naţionale se organizeazã şi funcţioneazã pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului.
(11) Unitãţile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcţiilor pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, funcţioneazã ca unitãţi fãrã personalitate juridicã, având ca obiect de activitate administrarea şi întreţinerea bazelor sportive de interes naţional, precum şi prestarea de servicii pentru activitatea sportivã şi de tineret.
(12) Sursele de finanţare a complexurilor sportive naţionale provin din:
a) subvenţii de la bugetul de stat;
b) venituri obţinute din activitãţi economice realizate în legãturã cu scopul şi cu obiectul de activitate ale acestora;
c) donaţii şi sponsorizãri;
d) alte venituri, în condiţiile legii;
e) sume rãmase din venituri extrabugetare din exerciţiul financiar precedent.
f) venituri obţinute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.
(13) Veniturile obţinute din activitatea complexurilor sportive naţionale şi a unitãţilor judeţene de administrare a bazelor sportive se gestioneazã şi se utilizeazã integral la nivelul unitãţilor respective, pentru realizarea scopului şi obiectului de activitate, fãrã vãrsãminte la bugetul de stat şi fãrã afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat.
(14) Comitetul Olimpic Român şi federaţiile sportive naţionale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publicã, pot primi în folosinţã gratuitã, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului şi al unitãţilor administrativteritoriale.
(15) Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, în administrarea Agenţiei Naţionale pentru Sport, poate fi transferat în domeniul public al comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeţelor, dupã caz, în condiţiile legii."
<>Art. 20 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitãţilor economice de stat ca regii autonome şi societãţi comerciale, la care <>art. 80 alin. (2) din Legea nr. 69/2000 face trimitere, prevede urmãtoarele: "Iniţial, capitalul social al societãţilor comerciale constituite potrivit art. 17 este deţinut integral de statul român sub formã de acţiuni sau pãrţi sociale, în raport cu forma juridicã a societãţii şi va fi vãrsat în întregime la data constituirii societãţii.
Bunurile din patrimoniul societãţii comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepţia celor dobândite cu alt titlu."
Autorul excepţiei invocã încãlcarea prevederilor art. 44 din Constituţie, referitoare la dreptul de proprietate privatã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã.
Dispoziţiile <>art. 78, 78^1, 79 şi 80 din Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 reglementeazã norme referitoare la baza materialã sportivã şi modalitatea de reintegrare a acestei baze în patrimoniul succesorului în drepturi, Ministerul Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului. Aceste baze sportive aparţin, dupã caz, proprietãţii publice sau private, în sensul cã se aflã fie în domeniul public şi privat al statului şi unitãţilor administrativ-teritoriale, fie în sectorul privat. Asupra bunurilor ce aparţin proprietãţii publice a statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale nu se poate pune problema unei exproprieri cu prilejul reintegrãrii, din moment ce titularul dreptului rãmâne acelaşi subiect de drept. În plus, acesta are obligaţia sã pãstreze destinaţia bazelor sportive şi sã le menţinã în stare de funcţionare, respectiv sã construiascã alte baze sportive similare în prealabil desfiinţãrii sau schimbãrii destinaţiei acestora. Aceastã obligaţie revine în egalã mãsurã şi societãţilor comerciale care au dobândit sau deţin baze şi/sau instalaţii sportive, astfel cum prevãd dispoziţiile art. 78^1 şi <>art. 79 alin. (2) din Legea nr. 69/2000 , ceea ce, în opinia autorului excepţiei, contravine prevederilor art. 44 din Constituţie, la fel ca şi faptul cã proprietatea privatã a acestor subiecte de drept trece în patrimoniul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului fãrã o dreaptã şi prealabilã despãgubire. Curtea constatã cã aceste susţineri nu pot fi reţinute, de vreme ce art. 80 alin. (2) din legea criticatã prevede acordarea unor juste despãgubiri, dupã caz, cu prilejul procesului de reintegrare a bazelor sportive în patrimoniul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii, Tineretului şi Sportului. Totodatã, cu privire la imobilele care au trecut în patrimoniul unor societãţi comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora, conform <>art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, aceleaşi dispoziţii prevãd reintegrarea fãrã platã, deoarece acestea s-au constituit, iniţial, din bunuri deţinute de statul român. În sfârşit, obligaţia referitoare la pãstrarea destinaţiei bazelor sportive şi menţinerea acestora în stare de funcţionare sau obligaţia privind construirea altor baze sportive similare în prealabil desfiinţãrii sau a schimbãrii destinaţiei acestora, ce revine şi societãţilor comerciale, deci unor subiecte de drept privat, este o obligaţie propter rem, justificatã prin faptul cã educaţia fizicã şi sportul reprezintã activitãţi de interes naţional, pe care statul trebuie sã le susţinã şi sa le încurajeze în cadrul obligaţiei sale de a asigura dreptul la ocrotirea sãnãtãţii, prevãzut de art. 34 din Constituţie.
Ca atare, nu se poate vorbi de o încãlcare a proprietãţii private, deoarece bazele sportive au aparţinut statului şi unitãţilor administrativ-teritoriale, fie în domeniul public, fie în domeniul privat, cu unicul scop de a realiza activitãţile de interes naţional sprijinite de stat - educaţia fizicã şi sportul.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 78, 78^1, 79 şi 80 din Legea educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000 , excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Mebis" - S.A. din Bistriţa în Dosarul nr. 26/112/2009 al Tribunalului Bistriţa-Nãsãud - Secţia comercialã, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 23 martie 2010.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,
Claudia-Margareta Krupenschi

-------
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016