Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 328 din 21 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 690 din 1 august 2005
Ioan Vida - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Florentina Balta - procuror
Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Tulus Andreea Annamaria, Baldean Denisa Livia, Nicorici Silvia, Mora Ioan, Vitos Marta, Repede Adrian, Puscasiu Eugenia, Rodina Alina, Darjan Traian, Crisan Viorica, Niculescu Monica, Saracut Mihaela, Idriceanu Claudia, Ungur Liviu, Ilut Adriana, Cont Carmen Maria, Ionescu Ana, Cotutiu Gheorghe, Puscasu Danusia, Bozesan Ioana, Belean Emil, Lupea Adina, Trofin Monica, Tatu Claudia Oana, Rus Sergiu Leon, Moldovan Emil, Galis Georgeta, Litus Emese, Slesiu Sorina, Barbu Campean, Chis Ioan Daniel, Brehar Paulina Lucia, Ianculescu Janina (Goia), Couti Antoaneta Tania, Pop Anca Adriana, Balint Camelia, Dinca Ioana, Pacurar Iulian, Budisan Anca, Tasca Dan, Fagea Maria, Campean Anamaria, Neamt Alina, Bendea Elena, Bulieris Nicoleta, Ivanescu Simona, Dusa Radu, Iliescu Marin, Lazar Monica, Bujor (Stremtan) Francesca, Kosa Nicoleta, Ceteras Alexandrina, Cimbrudean Corina, Chirila Octavian, Topan Alina, Aldea Ana, Corovei Corina, Tatu Dorin, Alb Angela, Tuka Iustina, Chichisan Augusta, Budiu Mirela Agota, Szabo Simona, Cengher Camelia, Tatar Calin şi Alicu Sever în Dosarul nr. 10.678/2004 al Tribunalului Cluj, precum şi de Marincas Mircea, Papita Chivu, Stana Pompilia Dana, Pop Elena, Budusan Dan, Bologa Crin Nicu, Olar Adrian Claudiu, Balas Angela, Pece Vaida Rodica, Frasineanu Vasile, Bodgdan Rodica, Taran Daria Braduta, Matyus Gabriela Elvira, Chis Marta Daniela, Ghiran Alina Andreea, Ciumarnean Isaia Daniel, Rãdulescu Teodor şi Miclea Iuliu în Dosarul nr. 87/2005 al Tribunalului Salaj - Secţia civilã.
Dezbaterile au avut loc în şedinţa publica din data de 9 iunie 2005, în prezenta partii Tulus Andreea Annamaria şi a reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru 14 iunie 2005 şi apoi pentru 21 iunie 2005.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constata urmãtoarele:
Prin Încheierea din 17 ianuarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 10.678/2004 al Tribunalului Cluj şi prin Încheierea din 21 februarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 87/2005 al Tribunalului Salaj, Curtea Constituţionalã a fost sesizatã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor <>art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, devenit <>art. 28 alin. (5) prin Legea nr. 601/2004 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 . Excepţia a fost ridicatã de Tulus Andreea Annamaria, Baldean Denisa Livia, Nicorici Silvia, Mora Ioan, Vitos Marta, Repede Adrian, Puscasiu Eugenia, Rodina Alina, Darjan Traian, Crisan Viorica, Niculescu Monica, Saracut Mihaela, Idriceanu Claudia, Ungur Liviu, Ilut Adriana, Cont Carmen Maria, Ionescu Ana, Cotutiu Gheorghe, Puscasu Danusia, Bozesan Ioana, Belean Emil, Lupea Adina, Trofin Monica, Tatu Claudia Oana, Rus Sergiu Leon, Moldovan Emil, Galis Georgeta, Litus Emese, Slesiu Sorina, Barbu Campean, Chis Ioan Daniel, Brehar Paulina Lucia, Ianculescu Janina (Goia), Couti Antoaneta Tania, Pop Anca Adriana, Balint Camelia, Dinca Ioana, Pacurar Iulian, Budisan Anca, Tasca Dan, Fagea Maria, Campean Anamaria, Neamt Alina, Bendea Elena, Bulieris Nicoleta, Ivanescu Simona, Dusa Radu, Iliescu Marin, Lazar Monica, Bujor (Stremtan) Francesca, Kosa Nicoleta, Ceteras Alexandrina, Cimbrudean Corina, Chirila Octavian, Topan Alina, Aldea Ana, Corovei Corina, Tatu Dorin, Alb Angela, Tuka Iustina, Chichisan Augusta, Budiu Mirela Agota, Szabo Simona, Cengher Camelia, Tatar Calin şi Alicu Sever, precum şi de Marincas Mircea, Papita Chivu, Stana Pompilia Dana, Pop Elena, Budusan Dan, Bologa Crin Nicu, Olar Adrian Claudiu, Balas Angela, Pece Vaida Rodica, Frasineanu Vasile, Bodgdan Rodica, Taran Daria Braduta, Matyus Gabriela Elvira, Chis Marta Daniela, Ghiran Alina Andreea, Ciumarnean Isaia Daniel, Rãdulescu Teodor şi Miclea Iuliu în cadrul unor litigii de munca având ca obiect obligarea Ministerului Finanţelor Publice, a Ministerului Justiţiei, respectiv a Ministerului Public, a Curţii de Apel Cluj, respectiv a Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Cluj şi a Parchetului de pe lângã Tribunalul Salaj, la plata drepturilor salariale reprezentând 40% din indemnizaţia de încadrare bruta lunarã.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, cu privire la încãlcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, ca nu exista în realitate complete specializate pentru judecarea cauzelor de corupţie, marea majoritate a judecãtorilor secţiilor penale ale tribunalelor şi curţilor de apel solutionand acest gen de cauze şi, ca atare, nu se justifica acordarea unor drepturi salariale sporite. Totodatã, aceste cauze nu necesita o specializare anume fata de alte categorii de cauze, soluţionate de alte secţii ale aceloraşi instanţe, şi, de asemenea, nu presupun un grad de complexitate sporit fata de acestea. Mai arata ca, "în plus, acest gen de cauze nu supune judecãtorul cauzei unor pericole mai mari decât cele la care este expus procurorul care a instrumentat cauza, care poate fi din cadrul parchetelor de pe lângã tribunale sau curţile de apel, pentru ca unele cauze de corupţie sunt de competenta acestor parchete, iar procurorul, spre deosebire de judecãtorul care instrumenteaza aceeaşi cauza, doar în alta faza a procesului, nu beneficiazã de aceste drepturi". În acest sens invoca Decizia Curţii Constituţionale nr. 89/2003, prin care s-a statuat ca dispoziţiile <>art. 8 din Legea nr. 543/2002 sunt neconstituţionale, întrucât limiteazã aplicarea legii la pedepse, mãsuri şi sancţiuni aplicate prin hotãrâri judecãtoreşti rãmase definitive pana la data intrãrii în vigoare a legii, excluzând pedepsele, mãsurile şi sancţiunile aplicate ulterior pentru fapte sãvârşite pana la aceasta data.
Totodatã, arata ca legiuitorul a acordat acest spor şi în privinta altor categorii de cauze, cum sunt cele privind combaterea criminalitatii organizate şi a terorismului, precum şi tuturor judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorilor de la parchetul de pe lângã aceasta instanta.
În ceea ce priveşte încãlcarea prevederilor art. 124 alin. (3) din Constituţie, autorii exceptiei susţin ca acordarea sporului de 40% numai anumitor judecãtori aduce atingere independentei judecãtorului, întrucât repartizarea judecãtorilor pe secţii şi desemnarea judecãtorilor specializaţi în cauze de corupţie se fac de preşedintele instanţei respective, iar "a lasa la indemana conducerii instanţei acordarea sau neacordarea unor drepturi salariale atenteazã la independenta judecãtorului, care are o componenta importanta în independenta materialã".
Tribunalul Cluj şi-a exprimat opinia în sensul ca excepţia de neconstituţionalitate este intemeiata, arãtând ca dispoziţiile <>art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 , devenit <>art. 28 alin. (5) prin Legea nr. 601/2004 , incalca prevederile constituţionale privind egalitatea în drepturi, deoarece soluţionarea cauzelor de corupţie nu presupune o specializare anume, aceste cauze nu au un grad sporit de dificultate fata de alte cauze soluţionate de diferitele secţii ale instanţelor, nu supun judecãtorul cauzei unor pericole mai mari decât cele la care este expus procurorul care instrumenteaza cauza şi nu presupun o responsabilitate sporitã fata de alte categorii de cauze. Astfel, nu se poate susţine ca simplul fapt ca aceste complete judeca o anumitã categorie de cauze justifica acordarea unui spor la indemnizaţia de încadrare. Altfel, s-ar putea susţine ca judecãtorii nu sunt niciodatã în situaţii egale care sa justifice salarizare egala, întrucât unii judeca litigii de munca, alţii de familie, alţii cauze civile etc. De altfel, arata instanta de judecata, "chiar legiuitorul a recunoscut ca diferenţa de tratament nu se justifica, atunci când a acordat acest spor tuturor judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi procurorilor din cadrul parchetului de pe lângã aceasta instanta".
Totodatã, instanta considera ca dispoziţiile legale criticate contravin şi prevederilor art. 124 alin. (3) din Constituţie, deoarece "independenta materialã este o latura fundamentalã a independentei judecãtorului", astfel cum rezulta din Principiul 3 din Recomandarea R(94) privind independenta, eficacitatea şi rolul judecãtorului (adoptatã de Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei la 13 octombrie 1994), în care la pct. 1 lit. b) se arata ca pentru a crea condiţii de munca adecvate, care sa permitã judecãtorilor sa munceasca eficient, se impune ca remuneraţia sa fie pe mãsura demnitãţii profesiei şi a responsabilitãţilor. De asemenea, art. 13 din Carta Universala a Judecãtorului prevede ca "judecãtorul trebuie sa primeascã o remunerare suficienta pentru a-i asigura o adevarata independenta economicã. Remunerarea nu trebuie sa depindã de rezultatul activitãţii judecãtorului şi nu va fi diminuata pe durata deţinerii funcţiei de judecãtor". Conform art. 2 din Statutul Universal al Judecãtorului, "judecãtorul, în calitate de deţinãtor al autoritãţii judecãtoreşti, trebuie sa-şi poatã exercita funcţia sa în deplina independenta în raport cu toate constrangerile/forţele de natura socialã, economicã şi politica, în raport cu alţi judecãtori şi în raport cu administraţia judecãtoreascã". Art. 13 din acelaşi document prevede ca "judecãtorul va primi o remuneraţie suficienta pentru a-i asigura o realã independenta economicã".
Mai arata ca independenta materialã este o latura a independentei câtã vreme salarizarea judecãtorului depinde de preşedintele instanţei, ceea ce presupune un posibil control asupra activitãţii şi deciziilor acestuia din partea administraţiei instanţei.
În ceea ce priveşte Decizia Curţii Constituţionale nr. 515/2004, invocatã de pãrţile adverse în argumentarea constituţionalitãţii textului criticat, instanta apreciazã ca aceasta decizie a fãcut referire numai la posibila încãlcare a art. 111 alin. (1) şi art. 138 alin. (5) din Constituţie.
Tribunalul Salaj şi-a exprimat opinia în sensul ca excepţia de neconstituţionalitate este intemeiata, arãtând ca dispoziţiile legale criticate incalca prevederile constituţionale privind egalitatea în drepturi şi independenta magistraţilor. Astfel, sub aspectul complexitatii şi pericolului la care sunt supuşi, nu exista deosebiri între magistraţii care desfãşoarã activitatea specializatã de combatere a infracţiunilor de corupţie şi ceilalţi magistraţi şi nu se poate susţine ca valorile ce constituie obiectul juridic al infracţiunilor de corupţie sunt diferite de celelalte valori ocrotite de lege.
De asemenea, apreciazã ca independenta magistraţilor are o componenta materialã, "în condiţiile în care salariile nu sunt pe mãsura importantei sociale, complexitatii şi solicitãrii impuse de aceasta profesie şi nu oferã nici o comparatie pentru privatiunile la care sunt supuşi magistraţii".
Potrivit dispoziţiilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
Guvernul considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, apreciind ca dispoziţia legalã criticata nu contravine independentei judecãtorilor şi nici principiului egalitãţii cetãţenilor în fata legii.
Astfel, sporul prevãzut de textul legal criticat este acordat judecãtorilor care intra în cauze de corupţie, celor care intra în cauze de criminalitate organizatã, precum şi celorlalţi judecãtori enumerati expres în textul de lege. Diferentierea de tratament la acordarea drepturilor salariale este stabilitã în raport cu situaţia obiectivã diferita în care se afla cele doua categorii de salariaţi, împrejurare ce justifica şi instituirea tratamentului juridic diferit.
Nu constituie o discriminare nici desemnarea de cãtre preşedinţii instanţelor a judecãtorilor specializaţi pe cauze de corupţie, fapt care, de altfel, reprezintã una dintre atribuţiile conducãtorilor de instanta, în baza cãreia se pune în aplicare o dispoziţie a legii. Desemnarea judecãtorilor specializaţi pe cauze de corupţie sau de criminalitate organizatã nu ridica problema neconstitutionalitatii dispoziţiilor legale respective. Faptul ca legiuitorul a acordat acest spor şi judecãtorilor de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi procurorilor de la parchetul de pe lângã aceasta instanta nu echivaleaza cu o recunoaştere implicita a discriminarii fata de restul judecãtorilor, sporul fiind o consecinta a soluţionãrii unor astfel de cauze.
Împrejurarea ca exista cauze de complexitate diferita sau cauze care expun judecãtorul la pericole mai mari, ca şi cele privind criminalitatea organizatã, nu înseamnã implicit ca textul legal criticat este neconstitutional întrucât creeazã discriminãri în ce priveşte salarizarea judecãtorilor.
Referitor la pretinsa încãlcare a prevederilor art. 124 alin. (3) din Constituţie, arata ca independenta judecãtorilor, potrivit practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu înseamnã independenta materialã, ci doar independenta fata de executiv şi legislativ.
În final, precizeazã ca prin Decizia nr. 515/2004, Curtea Constituţionalã a constatat ca dispoziţiile art. 28 alin. (5) sunt constituţionale în sensul ca nu incalca prevederile art. 111 şi ale art. 138 alin. (5) din Constituţie.
Avocatul Poporului apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Astfel, dispoziţiile legale criticate, prin care se instituie un spor la indemnizaţia de încadrare bruta lunarã pentru personalul prevãzut de ipoteza normei legale, nu contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât principiul egalitãţii în drepturi nu presupune uniformitate, astfel încât, la situaţii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Stabilirea unui tratament juridic diferenţiat în cazul categoriilor de personal reprezintã o opţiune a legiuitorului, justificatã, în cazul dispoziţiilor legale criticate, de complexitatea activitãţii desfãşurate, "precum şi de necesitatea instituirii unor mãsuri imediate pentru întãrirea capacitãţii Parchetului Naţional Anticoruptie ca parchet specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie".
În ceea ce priveşte invocarea art. 124 alin. (3) din Constituţie, apreciazã ca aceste dispoziţii din Legea fundamentalã nu au incidenta în cauza de fata.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, susţinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sa soluţioneze excepţiile de neconstituţionalitate ridicate.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierile de sesizare ale Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile <>art. 28 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, modificate prin <>art. IV pct. 15 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 27 aprilie 2004, devenite dispoziţiile art. 28 alin. (5) prin <>art. I pct. 8 din Legea nr. 601/2004 privind aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 24/2004 (publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.227 din 20 decembrie 2004).
Astfel, dispoziţiile legale criticate au urmãtorul cuprins: "Personalul prevãzut la alin. (1), judecãtorii care compun completele de judecata specializate în infracţiunile de corupţie - potrivit <>art. 29 din Legea nr. 78/2000 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare -, procurorii care participa la judecarea acestor cauze, preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecãtorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adjunctii sãi şi procurorii din Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiazã de un spor de 40% la indemnizaţia de încadrare bruta lunarã. Personalul din Parchetul Naţional Anticoruptie prevãzut la alin. (2) şi (3) beneficiazã de un spor de 30% pentru activitatea specializatã de combatere a infracţiunilor de corupţie pe care o desfãşoarã."
Autorii exceptiei de neconstituţionalitate susţin ca prevederile legale criticate contravin urmãtoarelor dispoziţii constituţionale:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 124 alin. (3): "Judecãtorii sunt independenţi şi se supun numai legii."
Analizând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale care instituie un spor de 40% din indemnizaţia de încadrare bruta lunarã pentru anumiti magistraţi, Curtea constata ca autorii exceptiei critica enumerarea limitativa a acestor categorii de magistraţi, fiind nemultumiti de faptul ca dispoziţia legalã în discuţie nu prevede acordarea acestui spor tuturor magistraţilor.
Potrivit <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea se pronunţa numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, "fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Ca atare, Curtea constata ca nu are competenta de a completa prevederea legalã potrivit cãreia sporul de 40% se aplica numai anumitor magistraţi, ci intra în competenta exclusiva a legiuitorului adoptarea unor prevederi legale care sa instituie anumite discriminãri pozitive. Justificarea instituirii acestui spor, în condiţiile în care nu exista specializãri pentru anumite categorii de magistraţi, cum sunt judecãtorii care compun completele de judecata specializate în infracţiunile de corupţie sau procurorii care participa la judecarea acestor cauze, reprezintã o problema de legiferare, iar nu una de constitutionalitate. În aceeaşi ordine de idei, acordarea acestui spor şi judecãtorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi procurorilor de la Parchetul de pe lângã Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înscrie în aceeaşi competenta de legiferare, Curtea Constituţionalã neputându-se erija într-un "legislator pozitiv".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibila, excepţia de neconstitutionala a dispoziţiilor <>art. 28 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Naţional Anticoruptie, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, excepţie ridicatã de Tulus Andreea Annamaria, Baldean Denisa Livia, Nicorici Silvia, Mora Ioan, Vitos Marta, Repede Adrian, Puscasiu Eugenia, Rodina Alina, Darjan Traian, Crisan Viorica, Niculescu Monica, Saracut Mihaela, Idriceanu Claudia, Ungur Liviu, Ilut Adriana, Cont Carmen Maria, Ionescu Ana, Cotutiu Gheorghe, Puscasu Danusia, Bozesan Ioana, Belean Emil, Lupea Adina, Trofin Monica, Tatu Claudia Oana, Rus Sergiu Leon, Moldovan Emil, Galis Georgeta, Litus Emese, Slesiu Sorina, Barbu Campean, Chis Ioan Daniel, Brehar Paulina Lucia, Ianculescu Janina (Goia), Couti Antoaneta Tania, Pop Anca Adriana, Balint Camelia, Dinca Ioana, Pacurar Iulian, Budisan Anca, Tasca Dan, Fagea Maria, Campean Anamaria, Neamt Alina, Bendea Elena, Bulieris Nicoleta, Ivanescu Simona, Dusa Radu, Iliescu Marin, Lazar Monica, Bujor (Stremtan) Francesca, Kosa Nicoleta, Ceteras Alexandrina, Cimbrudean Corina, Chirila Octavian, Topan Alina, Aldea Ana, Corovei Corina, Tatu Dorin, Alb Angela, Tuka Iustina, Chichisan Augusta, Budiu Mirela Agota, Szabo Simona, Cengher Camelia, Tatar Calin şi Alicu Sever în Dosarul nr. 10.678/2004 al Tribunalului Cluj, precum şi de Marincas Mircea, Papita Chivu, Stana Pompilia Dana, Pop Elena, Budusan Dan, Bologa Crin Nicu, Olar Adrian Claudiu, Balas Angela, Pece Vaida Rodica, Frasineanu Vasile, Bodgdan Rodica, Taran Daria Braduta, Matyus Gabriela Elvira, Chis Marta Daniela, Ghiran Alina Andreea, Ciumarnean Isaia Daniel, Rãdulescu Teodor şi Miclea Iuliu în Dosarul nr. 87/2005 al Tribunalului Salaj - Secţia civilã.
Definitiva şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 21 iunie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
-------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
