Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 326 din 10 iunie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 şi art. 84 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 530 din 16 iulie 2014
Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Toni Greblă - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Andreea Costin - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 şi art. 84 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Ioan Erhan în Dosarul nr. 10.076/302/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 54D/2014.
2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea B.N.P.A. "Beldea şi Asociaţii" din Bucureşti, consilier juridic Valentina-Carmen Dachin, cu delegaţie depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii B.N.P.A. "Beldea şi Asociaţii" din Bucureşti, care pune în principal concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, având în vedere că aceasta este nemotivată şi nu este indicat vreun temei constituţional. Mai susţine că o altă cauză de inadmisibilitate este aceea că dispoziţiile art. 84 din Legea nr. 36/1995 au fost abrogate. Arată că art. 54, după republicarea Legii nr. 36/1995, a devenit art. 88 cu păstrarea soluţiei legislative, iar dacă ar fi fost invocate, motivele de neconstituţionalitate cu privire la acestea ar fi putut menţinute, deoarece se are în vedere legea în sens material şi nu în sens formal. În subsidiar solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Depune note scrise la dosar.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei ca inadmisibilă. Arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este motivată, iar instanţa de contencios constituţional nu se poate substitui autorului excepţiei în ceea ce priveşte invocarea unui anume motiv de neconstituţionalitate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
5. Prin Încheierea din 12 februarie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 10.076/302/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 şi art. 84 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Ioan Erhan într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei încheieri notariale prin care s-a dispus respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate privind unele acte notariale dintr-un dosar succesoral.
6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate invocată oral, prin apărător, la data de 12 februarie 2013 în faţa instanţei de judecată, nu au fost menţionate dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate şi nici nu a fost motivată în vreun fel pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate.
7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că procedura îndreptării erorilor materiale prevăzută de Legea nr. 36/1995 nu atinge în niciun mod dreptul de proprietate al părţilor, atât timp cât această îndreptare vizează aspecte formale ale activităţii notarului, iar condiţiile prevăzute de art. 54 şi 84 din Legea nr. 36/1995 sunt necesare tocmai în asigurarea respectării drepturilor şi intereselor tuturor părţilor.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, întrucât soluţia legislativă criticată nu aduce atingere dreptului de proprietate privată. Certificatul de moştenitor prin care se atestă calitatea de moştenitor legal sau testamentar al unei persoane nu constituie titlu de proprietate şi nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a emite pretenţii asupra bunurilor cuprinse în masa succesorală, de a face dovada drepturilor lor asupra acestor bunuri şi de a-şi apăra drepturile şi interesele în justiţie. Totodată, indică jurisprudenţa Curţii referitoare la admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere nemotivarea acesteia, respectiv Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 sau Decizia nr. 932 din 13 noiembrie 2012.
10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile reprezentantului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:
11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 54 şi art. 84 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 18 octombrie 2011 şi, ulterior, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 4 februarie 2013. Curtea observă că dispoziţiile art. 84 din Legea nr. 36/1995 au fost abrogate prin art. I pct. 96 din Legea nr. 77/2012 pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 8 iunie 2012, abrogare datorată faptului că soluţia legislativă cuprinsă de acest text a fost preluată la "procedura îndreptării erorilor materiale sau omisiunilor" (a se vedea Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995), respectiv la art. 54 care reprezintă norma generală în acest domeniu. Chiar dacă acest text, devenit art. 88 în urma celei de-a doua republicări, nu a cunoscut vreo intervenţie legislativă directă, este evident că sfera de aplicare a acestuia vizează în prezent şi cererile succesorale. De aceea, Curtea constată că soluţia legislativă actuală diferă de cea criticată, astfel încât, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reţine îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 în privinţa textelor legale invocate, texte asupra cărora urmează a se pronunţa prin prezenta decizie. Textele legale criticate au următorul cuprins:
- Art. 54: "Actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Acordul părţilor se prezumă dacă, fiind legal citate, nu-şi manifestă opunerea. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face menţiune pe toate exemplarele actului.";
- Art. 84: "Erorile materiale cuprinse în încheierea finală, precum şi eventualele omisiuni se vor putea îndrepta, la cererea moştenitorilor, în baza unei încheieri, făcându-se menţiune despre aceasta în încheierea finală şi pe toate exemplarele certificatului de moştenitor."
13. Autorul excepţiei nu a invocat textele constituţionale pretins a fi încălcate, însă instanţa de judecată a reţinut susţinerile orale ale autorului privind încălcarea dreptului de proprietate privată prevăzut de art. 44 din Constituţie.
14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională reţine că aceasta a fost invocată oral în faţa instanţei de judecată. Art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în privinţa excepţiilor de neconstituţionalitate, se referă, pe de o parte, la forma scrisă a actului de sesizare, iar, pe de altă parte, la obligaţia motivării excepţiei de neconstituţionalitate de către autorul acesteia (privitor la acest din urmă aspect, a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Aşadar, invocarea orală a excepţiei de neconstituţionalitate nu constituie o încălcare a condiţiilor de admisibilitate referitoare la cerinţa scrisă a actului de sesizare, instanţa de judecată având obligaţia corelativă, în această ipoteză, de a reţine în cuprinsul actului de sesizare obiectul excepţiei, textul de referinţă, precum şi motivarea propriu-zisă a excepţiei, după caz. În cauza de faţă, Curtea, analizând cuprinsul actului de sesizare, constată că autorul excepţiei nu a invocat în mod expres textul de referinţă şi nici nu a motivat neconstituţionalitatea textului criticat, iar instanţa, conform rolului său activ în desfăşurarea procesului juridic, a dedus, din susţinerile autorului excepţiei, textul constituţional pretins încălcat. Fiind îndeplinite cerinţele art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, instanţa de judecată a sesizat Curtea Constituţională.
15. În ceea ce priveşte însă invocarea dreptului de proprietate privată consacrat de art. 44 din Constituţie, reţinut de instanţa de judecată din susţinerea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată că, din conţinutul său normativ raportat la textele de lege criticate, nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, din cauza generalităţii sale, pe de o parte, şi a lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat, pe de altă parte.
16. În acest context, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, respectiv în Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, a statuat că, "în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat", ceea ce înseamnă că revine Curţii Constituţionale competenţa de a respinge, în temeiul art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate ca inadmisibilă.
17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 54 şi art. 84 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, excepţie ridicată de Ioan Erhan în Dosarul nr. 10.076/302/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 10 iunie 2014.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
---------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
