Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 324 din 12 martie 2009 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I, art. II alin. (2) si art. V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de masuri pentru solutionarea unor aspecte financiare in sistemul justitiei
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 198 din 30 martie 2009
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Antonia Constantin - procuror
Doina Suliman - magistrat-asistent-şef
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I, art. II alin. (2) şi <>art. V din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de mãsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, excepţie ridicatã din oficiu de Tribunalul Mureş - Secţia civilã în Dosarul nr. 652/102/2008.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Cauza este în stare de judecatã.
Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere, ca devenitã inadmisibilã, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi <>art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 şi de respingere, ca fiind neîntemeiatã, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. V din aceeaşi ordonanţã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 octombrie 2008, pronunţatã în Dosarul nr. 652/102/2008, Tribunalul Mureş - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I, art. II alin. (2) şi <>art. V din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de mãsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei.
Excepţia a fost ridicatã din oficiu de instanţa de judecatã cu ocazia soluţionãrii unei acţiuni având ca obiect "drepturi bãneşti".
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3)-(5), art. 11, art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. l), art. 115 alin. (4)-(6), art. 124 alin. (2), art. 126 alin. (2)-(5), art. 129 şi art. 141.
Potrivit prevederilor <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate a art. I şi <>art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 este inadmisibilã, iar dispoziţiile art. V din ordonanţã sunt constituţionale.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I, art. II alin. (2) şi <>art. V din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de mãsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 20 iunie 2008, dispoziţii care au urmãtorul conţinut:
"Art. I - (1) Cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit <>Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecãtorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 45/2007 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, precum şi potrivit <>Ordonanţei Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor judecãtoreşti şi al parchetelor de pe lângã acestea, precum şi din cadrul altor unitãţi din sistemul justiţiei, aprobatã cu modificãri prin <>Legea nr. 247/2007 , cu modificãrile ulterioare, sunt soluţionate, în primã instanţã, de curţile de apel.
(2) Recursul împotriva hotãrârilor pronunţate în primã instanţã de curţile de apel se judecã de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.
Art. II - [...] (2) Cauzele prevãzute la alin. (1) aflate în curs de judecatã în fond la data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţã vor fi trimise de îndatã spre soluţionare curţilor de apel, prin încheiere care nu este supusã niciunei cãi de atac.
[...]
<>Art. V - În Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2007, dupã alineatul (2) al articolului 19 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmãtorul cuprins:
«(3) Sesizãrile având ca obiect mãsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar nu intrã în competenţa de soluţionare a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminãrii.»"
În susţinerea neconstituţionalitãţii dispoziţiilor de lege criticate, instanţa de judecatã invocã înfrângerea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3)-(5), art. 11, art. 16 alin. (1), art. 20, art. 21 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. l), art. 115 alin. (4)-(6), art. 124 alin. (2), art. 126 alin. (2)-(5), art. 129 şi art. 141.
1. Prin <>Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, Curtea Constituţionalã a constatat cã dispoziţiile art. I şi <>art. II din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 sunt neconstituţionale.
Deoarece decizia menţionatã a fost pronunţatã ulterior sesizãrii Curţii Constituţionale, urmeazã ca, în temeiul <>art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi <>art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 sã fie respinsã ca devenitã inadmisibilã.
2. În ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. V din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) şi art. 1 alin. (1) şi (5) din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 11 şi art. 20 din Constituţie, precum şi cu cele ale art. 14 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale şi "toate celelalte convenţii privind nondiscriminarea în materie de remunerare", Curtea reţine cã aceasta este neîntemeiatã.
Analizând aceste critici, Curtea constatã cã din textul de lege supus controlului nu se poate desprinde vreun înţeles neconstituţional, atât timp cât nu lasã în competenţa Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminãrii sesizãrile având ca obiect mãsurile legislative adoptate în contextul stabilirii politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar.
În acest sens s-a pronunţat Curtea Constituţionalã prin <>Decizia nr. 1.325 din 4 decembrie 2008 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 23 decembrie 2008, când a constatat cã dispoziţiile <>Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituţionale în mãsura în care din acestea se desprinde înţelesul cã instanţele judecãtoreşti au competenţa sã anuleze ori sã refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând cã sunt discriminatorii, şi sã le înlocuiascã cu norme create pe cale judiciarã sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1. Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I şi <>art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de mãsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, excepţie ridicatã din oficiu de Tribunalul Mureş - Secţia civilã în Dosarul nr. 652/102/2008.
2. Respinge, ca fiind neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. V din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de mãsuri pentru soluţionarea unor aspecte financiare în sistemul justiţiei, excepţie ridicatã din oficiu de aceeaşi instanţã de judecatã în acelaşi dosar.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 12 martie 2009.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent-şef,
Doina Suliman
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
