Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 323 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3) şi art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 467 din 23 iunie 2016
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3) şi art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Societatea "Radonis Cons" - S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 1.566/100/2015 al Tribunalului Maramureş - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.467D/2015.
2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
4. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.637D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Valeriu Petru Bălan în Dosarul nr. 242/265/2015/a1 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia penală.
5. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.
7. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu se opune conexării dosarelor.
8. Curtea, având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.637D/2015 la Dosarul nr. 1.467D/2015, care a fost primul înregistrat.
9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
10. Prin încheierile din 18 septembrie şi 28 octombrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 1.566/100/2015 şi nr. 242/265/2015/a1, Tribunalul Maramureş - Secţia penală şi Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia penală au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3) şi art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală şi, respectiv, art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală.
11. Excepţia a fost ridicată de Societatea "Radonis Cons" - S.R.L. din Baia Mare şi Valeriu Petru Bălan în dosarele de mai sus având ca obiect verificarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în procedura de cameră preliminară.
12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale în măsura în care "prin interpretarea acestora se restrânge dreptul persoanei responsabile civilmente de a formula cereri şi ridica excepţii în faţa judecătorului de cameră preliminară în raport de obiectul acesteia prevăzut de art. 342 din Codul de procedură penală."
13. Totodată, se mai arată că inculpatului îi este afectat dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, deoarece acesta poate formula cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală doar până la termenul stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, pe când persoana vătămată, procurorul şi părţile pot formula cereri şi excepţii şi după expirarea acestui termen, până la închiderea procedurii de cameră preliminară.
14. Tribunalul Maramureş - Secţia penală opinează, fără a-şi motiva poziţia, că prevederile art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale, iar prevederile art. 344 alin. (2) şi (3) din acelaşi cod sunt neconstituţionale.
15. Tribunalul Bistriţa-Năsăud - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile procesuale criticate urmăresc desfăşurarea procedurilor penale într-un termen rezonabil care profită tuturor participanţilor la procesul penal.
16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
17. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate ridicată în Dosarul nr. 1.467D/2016 este, în principal, inadmisibilă, deoarece autorul excepţiei nu critică prevederile legale pentru ceea ce conţin, ci pentru ceea ce nu conţin, astfel încât nu se poate solicita Curţii Constituţionale adoptarea unei alte soluţii legislative. În acest sens face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 99 din 13 februarie 2007.
18. În subsidiar, Guvernul apreciază că excepţia este neîntemeiată, deoarece dispoziţiile legale criticate nu afectează dreptul părţii responsabile civilmente de a beneficia de drepturile şi garanţiile instituite de lege, în cadrul unui proces public, judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil.
19. Art. 124 din Constituţie reglementează înfăptuirea justiţiei şi prevede faptul că justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Or, dispoziţiile criticate nu contravin în niciun fel acestor principii.
20. Totodată, în Dosarul nr. 1.637D/2015, Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 780 din 18 decembrie 2014.
21. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens a invocat jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, Decizia nr. 776 din 18 decembrie 2014 şi altele.
22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 344 alin. (2) şi (3), cu denumirea marginală Măsurile premergătoare, şi art. 87 alin. (1) cu denumirea marginală Drepturile părţii responsabile civilmente, ambele din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:
- Art. 344 alin. (2) şi (3): "(2) Copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate li se aduc la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile.
(3) În cazurile prevăzute la art. 90, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu şi stabileşte, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, termenul în care acesta poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile.";
- Art. 87 alin. (1): "(1) În cursul procesului penal, partea responsabilă civilmente are drepturile prevăzute la art. 81."
25. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie, art. 24 referitor la Dreptul la apărare şi art. 124 referitor la Înfăptuirea justiţiei, precum şi dispoziţiile art. 6 referitoare la Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 776 din 18 decembrie 2014, paragrafele 16-21, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 19 februarie 2015, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, făcând trimitere în esenţă la Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, întrucât soluţia legislativă prevăzută de acestea, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului", nu permitea participarea procurorului, a inculpatului, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente în procedura desfăşurată în camera de consiliu, în faţa judecătorului de cameră preliminară. În acest sens, Curtea a reţinut că, din perspectiva exigenţelor dreptului la un proces echitabil, este suficient să li se asigure părţilor posibilitatea participării în această etapă procesuală, judecătorul putând decide asupra finalizării procedurii în camera preliminară şi fără participarea părţilor atât timp cât acestea au fost legal citate.
27. Curtea a reţinut că, potrivit art. 32 din Codul de procedură penală, pe lângă inculpat, partea civilă şi partea responsabilă civilmente sunt părţi în procesul penal. În ceea ce priveşte partea responsabilă civilmente, Curtea a constatat că, potrivit art. 86 din Codul de procedură penală, aceasta este persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces. S-a arătat că, deşi nu se identifică, din reglementarea obligaţiilor care îi incumbă părţii responsabile civilmente reiese că aceasta împreună cu inculpatul formează un grup procesual obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune. Astfel, partea responsabilă civilmente are interesul înlăturării condiţiilor care ar atrage răspunderea sa civilă.
28. Mai mult decât atât, Curtea a reţinut că, potrivit art. 85 alin. (1) şi art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală, atât partea civilă, cât şi partea responsabilă civilmente se bucură de drepturile prevăzute la art. 81 din acelaşi cod, printre care dreptul acestora de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale a cauzei şi de a consulta dosarul, în condiţiile legii.
29. Din această perspectivă, Curtea a apreciat că părţii civile şi celei civilmente responsabile nu le este străin interesul pentru soluţionarea laturii penale a procesului, în condiţiile în care de stabilirea existenţei faptei penale şi a vinovăţiei inculpatului judecat în cauză depinde şi soluţionarea laturii civile a procesului. Mai mult, cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că partea civilă, partea civilmente responsabilă şi inculpatul au aceeaşi calitate, de părţi, şi, prin urmare, se află în aceeaşi situaţie.
30. Curtea a observat, de asemenea, ca fiind stabilit deja faptul că prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale trebuie respectate de legiuitor şi atunci când reglementează în domeniul procedurilor penale care nu ţin de rezolvarea cauzei pe fond, inclusiv şi în ceea ce priveşte procedura camerei preliminare. Astfel, s-a apreciat că, din perspectiva principiului contradictorialităţii, atât părţii civile, cât şi părţii civilmente responsabile trebuie să li se ofere aceleaşi drepturi ca şi inculpatului.
31. Având în vedere cele anterior arătate, Curtea a constatat că, odată citate, partea civilă şi partea responsabilă civilmente iau cunoştinţă despre desfăşurarea procedurii în faţa judecătorului de cameră preliminară şi au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile şi garanţiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată.
32. De asemenea, în Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragrafele 57-62, Curtea a reţinut că procedura desfăşurată în camera preliminară nu se realizează într-o procedură orală în care părţile din proces să îşi poată expune susţinerile, ci pe baza celor depuse în scris de către inculpat şi a răspunsului parchetului. Or, în ceea ce priveşte dreptul la o procedură orală, Curtea a observat că numai în cadrul unor dezbateri desfăşurate oral procesul poate fi urmărit efectiv, în succesiunea fazelor sale, de către părţi. Aşa încât dreptul la o procedură orală conţine şi dreptul inculpatului, al părţii civile şi al părţii responsabile civilmente de a fi prezente în faţa instanţei. Acest principiu asigură contactul nemijlocit între judecător şi părţi, făcând ca expunerea susţinerilor formulate de părţi să respecte o anumită ordine şi facilitând astfel stabilirea corectă a faptelor. Aşadar, analizând activitatea judecătorului de cameră preliminară, Curtea a reţinut că rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influenţă directă asupra desfăşurării judecăţii pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăţiei/nevinovăţiei inculpatului. Or, reglementând în acest mod procedura camerei preliminare şi având în vedere influenţa pe care această procedură o are asupra fazelor de judecată ulterioare, Curtea a constatat că legiuitorul a încălcat dreptul părţilor la un proces echitabil în componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea şi egalitatea armelor. Pentru aceste motive, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 345 alin. (1) şi în art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "fără participarea procurorului şi a inculpatului" este neconstituţională, întrucât nu permite participarea procurorului, a inculpatului, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente în procedura desfăşurată în camera de consiliu, în faţa judecătorului de cameră preliminară.
33. De asemenea, prin Decizia nr. 631 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 6 noiembrie 2015, paragraful 34, Curtea Constituţională a statuat că restrângerea sferei titularilor contestaţiei în camera preliminară doar la procuror şi inculpat determină încălcarea dreptului de acces la justiţie - consacrat de art. 21 din Legea fundamentală şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale - al părţii civile şi părţii responsabile civilmente, având în vedere faptul că, astfel cum a reţinut Curtea, rezultatul procedurii în camera preliminară referitor la stabilirea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influenţă directă asupra desfăşurării judecăţii pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăţiei/ nevinovăţiei inculpatului. Curtea a reţinut că partea civilă, precum şi partea responsabilă civilmente trebuie să aibă posibilitatea, ca şi inculpatul şi procurorul, de a contesta cele statuate de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierea pronunţată în condiţiile art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală referitor la modul de soluţionare a cererilor şi excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor de restituire a cauzei la parchet - în caz de constatare a unor neregularităţi ale actului de sesizare; excluderea totală a probelor administrate în cursul urmăririi penale; neremedierea, în termen, de către parchet a neregularităţilor actului de sesizare - ori cu privire la cazurile în care judecătorul a exclus una sau mai multe probe administrate sau a constatat nulitatea actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în condiţiile în care probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecata în fond a cauzei.
34. De asemenea, instituirea prin dispoziţiile legale criticate a unui termen în interiorul căruia inculpatul are dreptul de a formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală nu este de natură a afecta dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, deoarece impunerea, prin lege, a unor exigenţe cum ar fi instituirea unor termene sau condiţii procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie condiţionări ale accesului liber la justiţie, are o solidă şi indiscutabilă justificare prin prisma finalităţii urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice şi în restrângerea posibilităţilor de exercitare abuzivă a respectivului drept. Prin intermediul lor se asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât şi a drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalţi titulari, cărora statul este ţinut, în egală măsură, să le acorde ocrotire (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011).
35. În concluzie, ţinând seama de considerentele care au fundamentat deciziile de admitere anterior menţionate, precum şi cele ale Deciziei nr. 776 din 18 decembrie 2014 prin care Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece din interpretarea sistematică a acestor considerente rezultă că, în raport cu obiectul procedurii din camera preliminară, inculpatului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate le este asigurat în mod egal dreptul de a formula cereri şi ridica excepţii în faţa judecătorului de cameră preliminară. De asemenea, prin Decizia nr. 780 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 13 februarie 2015, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată o excepţie similară referitoare la dispoziţiile art. 344 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală.
36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea "Radonis Cons" - S.R.L. din Baia Mare în Dosarul nr. 1.566/100/2015 al Tribunalului Maramureş - Secţia penală şi de Valeriu Petru Bălan în Dosarul nr. 242/265/2015/a1 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 344 alin. (2) şi (3) şi art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia penală şi Tribunalului Bistriţa Năsăud - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 17 mai 2016.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
