Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 319 din 3 martie 2011 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) si (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 324 din 11 mai 2011
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Iulia Antoanella Motoc - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Valentina Bãrbãţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Partidul Verde în Dosarul nr. 1.425/90/2010 al Tribunalul Vâlcea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind cã textele de lege criticate nu nesocotesc dispoziţiile constituţionale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 aprilie 2010, pronunţatã în Dosarul nr. 1.425/90/2010, Tribunalul Vâlcea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Partidul Verde într-o cauzã civilã având ca obiect soluţionarea unei contestaţii depuse împotriva unei decizii a Biroului Electoral de Circumscripţie nr. 1 Râmnicu Vâlcea.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã, prin modificãrile aduse Legii nr. 67/2004, partidelor neparlamentare li se anuleazã dreptul de a avea reprezentanţi în secţiile de votare cu prilejul alegerilor pentru primãriile locale. Acest lucru afecteazã procesul electoral, anulând posibilitatea partidelor neparlamentare care au candidaţi de a verifica corectitudinea procesului electoral, inclusiv numãrarea voturilor. Prin faptul cã acei candidaţi care provin de la partidele neparlamentare nu au reprezentanţi în secţiile de votare, drepturile lor electorale sunt afectate odatã cu întregul proces electoral, asupra cãruia pot plana suspiciuni. Textele de lege criticate aduc o gravã atingere egalitãţii partidelor şi avantajeazã în mod arbitrar şi nedemocratic partidele parlamentare. În acest sens, aratã cã scrutinul pentru alegerea reprezentanţilor în administraţia localã este de un alt tip decât cel pentru alegerile parlamentare şi vizeazã o cu totul altã parte a administraţiei publice. De aceea, a stabili cadrul de desfãşurare a alegerilor locale în funcţie de rezultatele alegerilor parlamentare reprezintã un abuz de naturã sã avantajeze în mod nejustificat partidele parlamentare. În opinia sa, prevederea legalã care anuleazã partidelor neparlamentare dreptul de a avea reprezentanţi în secţiile de votare are un evident caracter discriminatoriu pe motiv de opinii politice. Totodatã, aceastã prevedere anuleazã principiul organizãrii unor alegeri libere şi îngrãdeşte posibilitatea cetãţenilor cu drept de vot de a-şi exprima voinţa cu privire la alegerea corpului legislativ. În fine, susţine cã textele de lege criticate nesocotesc şi dreptul de a fi ales, deoarece nu se mai poate garanta corectitudinea procesului electoral şi numãrarea corectã a voturilor dacã nu existã reprezentanţi în secţiile de votare.
Tribunalul Vâlcea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Apreciazã cã textele de lege criticate nu afecteazã procesul electoral, dreptul de a alege şi de a fi ales şi nici nu reprezintã o discriminare, neafectând egalitatea în drepturi a partidelor politice. Acestea au dreptul sã propunã fiecare candidatul sãu cu prilejul alegerilor locale parţiale pentru funcţia de primar, când, potrivit art. 34 alin. (4) din Legea nr. 67/2004, birourile electorale ale secţiilor de votare se completeazã cu reprezentanţii partidelor parlamentare.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã textele de lege criticate sunt constituţionale. Aratã cã stabilirea condiţiilor de reprezentativitate pentru exercitarea anumitor activitãţi, în condiţiile legii, nu înseamnã o încãlcare a egalitãţii în drepturi, fiecare cetãţean având vocaţia şi şansa de a exercita aceste activitãţi, fãrã discriminãri sau privilegii, dacã îndeplineşte condiţiile prevãzute de lege. Învedereazã cele reţinute de Curtea Constituţionalã în Decizia Curţii Constituţionale nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, în sensul cã nu se poate accepta ca din birourile electorale sã facã parte reprezentanţi ai tuturor partidelor politice existente în ţarã, întrucât acestea ar deveni nefuncţionale, iar activitatea electoralã ar risca sã se blocheze.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 34 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, modificate prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 32/2008 privind modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activitãţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 21 martie 2008. Textul de lege criticat are urmãtorul conţinut:
- Art. 34 alin. (2) şi (4): "(2) Birourile electorale de circumscripţie se completeazã cu reprezentanţi propuşi de organizaţiile judeţene, respectiv de organizaţia municipiului Bucureşti, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcţia de primar, primar general, respectiv de preşedinte al consiliului judeţean, ca membri, în limitele prevãzute la art. 24 alin. (2), (3) şi (4). Completarea se face de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia. Completarea se face în ordinea descrescãtoare a numãrului cumulat de senatori şi deputaţi ai fiecãrui partid. (...)
(4) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completeazã cu reprezentanţi propuşi de organizaţiile judeţene, respectiv de organizaţia municipiului Bucureşti, ale partidelor politice parlamentare, care depun candidat la funcţia de primar, primar general, respectiv de preşedinte al consiliului judeţean, ca membri, în limitele prevãzute la art. 28 alin. (1). Completarea se face de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestuia, în ordinea descrescãtoare a numãrului cumulat de senatori şi deputaţi ai fiecãrui partid. Prevederile alin. (3) se aplicã în mod corespunzãtor."
În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textele de lege criticate contravin urmãtoarelor dispoziţii din Legea fundamentalã: art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 37 - "Dreptul de a fi ales" şi art. 115 alin. (6) care prevede cã prin ordonanţe de urgenţã nu pot fi afectate drepturile electorale. Invocã, de asemenea, şi prevederile art. 14 - "Interzicerea discriminãrii" din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, cele ale art. 3 - "Dreptul la alegeri libere" din Primul Protocol adiţional la aceeaşi convenţie, precum şi urmãtoarele prevederi din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice: art. 25 care statueazã cã orice cetãţean are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanţi liber aleşi, de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret, asigurând exprimarea liberã a voinţei alegãtorilor şi de a avea acces, în condiţii generale de egalitate, la funcţiile publice din ţara sa; art. 26 referitor la egalitatea în faţa legii, interzicerea discriminãrii şi protecţia împotriva discriminãrii.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observã cã, prin Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, s-a pronunţat asupra unor probleme similare, ridicate, însã, în legãturã cu dispoziţiile din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfãşurarea referendumului, care nu prevãd participarea în Biroul Electoral Central, în birourile electorale de circumscripţie şi în cele ale secţiilor de votare a reprezentanţilor partidelor care nu sunt reprezentate în Parlament, în cazul referendumului naţional, sau în consiliul local ori judeţean, în cazul referendumului local.
Cu acel prilej, Curtea a reţinut cã dispoziţiile legale criticate, care reglementeazã componenţa Biroului Electoral Central, a birourilor electorale de circumscripţie şi a birourilor electorale ale secţiilor de votare, stabilind cã numai partidele care au reprezentare parlamentarã, în cazul referendumului naţional, sau care sunt reprezentate în consiliul local sau judeţean, în cazul referendumului local, pot desemna delegaţi în organismele electorale respective, au la bazã un criteriu raţional şi obiectiv şi în niciun caz nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale sã facã parte reprezentanţi ai tuturor partidelor politice existente în ţarã, întrucât astfel aceste organisme ar fi devenit nefuncţionale, iar activitatea electoralã ar fi riscat sã se blocheze.
Cele statuate prin decizia menţionatã sunt valabile, mutatis mutandis, şi în cauza de faţã.
Autorii prezentei excepţii au mai susţinut şi încãlcarea dispoziţiilor din Constituţie cuprinse la art. 115 alin. (6) care prevede cã prin ordonanţe de urgenţã nu pot fi afectate drepturile electorale. Pronunţându-se, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Curtea a statuat, cu privire la invocarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, cã "interdicţia adoptãrii de ordonanţe de urgenţã este totalã şi necondiţionatã atunci când menţioneazã cã «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale» şi cã «nu pot viza mãsuri de trecere silitã a unor bunuri în proprietate publicã». În celelalte domenii prevãzute de text, ordonanţele de urgenţã nu pot fi adoptate dacã «afecteazã», dacã au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacã, prin reglementãrile pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin."
Prin aceeaşi decizie, Curtea s-a referit şi asupra conţinutului noţiunii de "drepturi electorale", astfel cum aceasta este cuprinsã în art. 115 alin. (6) din Constituţie, reţinând cã "Drepturile electorale formeazã o categorie distinctã între drepturile şi libertãţile cetãţenilor. Deşi drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor şi libertãţilor prevãzute de Constituţie, legiuitorul constituant a inserat distinct, alãturi de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentalã, categoria drepturilor electorale, pentru a sublinia cã acestea se referã şi la drepturile electorale menţionate de legislaţia infraconstituţionalã. [...] Alãturi de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituţie se regãsesc şi alte drepturi electorale reglementate prin lege (dreptul alegãtorilor de a face întâmpinãri împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite sau a oricãror erori din Registrul electoral; dreptul alegãtorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinãri împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricãror erori; dreptul alegãtorilor de a face contestaţie cu privire la listele electorale; dreptul alegãtorilor de a obţine cartea de alegãtor; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaţilor de a contesta operaţiunile electorale; dreptul candidaţilor de a avea acces la mijloacele de informare în masã). Aceste drepturi sunt drepturi electorale procedurale ce ţin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetãţenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege)."
În ceea ce priveşte interdicţia cuprinsã la art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la "afectarea" drepturilor electorale pe calea ordonanţelor de urgenţã, Curtea a reţinut, prin aceeaşi decizie, cã aceastã noţiune "trebuie examinatã cu anumite nuanţãri, în special în ce priveşte acele drepturi care sunt legate de organizarea şi desfãşurarea procesului electoral, ţinând seama şi de anumite realitãţi practice". Cu privire la categoria drepturilor electorale, Curtea, a reţinut, de asemenea, numai sensul juridic al noţiunii "a afecta", sub diferite nuanţe, cum ar fi: "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vãtãma", "a leza", "a antrena consecinţe negative".
În lumina celor statuate prin decizia menţionatã, Curtea constatã cã, în cauza de faţã, dispoziţiile de lege criticate nu sunt de naturã a afecta, a aduce prejudicii exercitãrii drepturilor electorale, întrucât acestea conţin doar norme tehnice privind completarea birourilor electorale de circumscripţie.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 34 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autoritãţilor administraţiei publice locale, excepţie ridicatã de Partidul Verde în Dosarul nr. 1.425/90/2010 al Tribunalul Vâlcea - Secţia comercialã şi de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 3 martie 2011.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bãrbãţeanu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
