Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 319 din 29 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 25 aprilie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Benke Karoly - magistrat-asistent-şef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie ridicatã de Constantin Amarandei şi Olga Amarandei în Dosarul nr. 1.171/86/2011 al Tribunalului Suceava - Secţia civilã şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 804D/2011.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 825D/2011, având ca obiect o excepţie de neconstituţionalitate identicã, excepţie ridicatã de Maria Tudoran în Dosarul nr. 3.060/118/2011 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã.
La apelul nominal se constatã lipsa pãrţilor, faţã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus menţionate, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 825D/2011 la Dosarul nr. 804D/2011.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu mãsura conexãrii dosarelor.
Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 825D/2011 la Dosarul nr. 804D/2011, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele Curţii acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicitã respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarelor, constatã urmãtoarele:
Prin încheierile din 16 şi 17 iunie 2011, pronunţate în dosarele nr. 1.171/86/2011 şi nr. 3.060/118/2011, Tribunalul Suceava - Secţia civilã şi Tribunalul Constanţa - Secţia civilã au sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţii ridicate de Constantin Amarandei şi Olga Amarandei, respectiv de Maria Tudoran în cauze având ca obiect restituirea contribuţiilor de asigurãri de sãnãtate plãtite şi desfiinţarea pe viitor a plãţii acestora.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine cã pensia reprezintã o creanţã asupra statului, pe care acesta este obligat sã o garanteze şi sã o ocroteascã. Ca atare, reţinerea unei sume de bani cu titlu de contribuţii de asigurãri sociale din cuantumul pensiei reprezintã o încãlcare a dreptului constituţional la pensie, dar şi a dreptului la un nivel de trai decent.
Se mai susţine cã pensia reprezintã un bun în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, astfel încât reţinerea contribuţiei menţionate reprezintã o ingerinţã a autoritãţilor publice în exercitarea dreptului la respectarea bunului. Reducerea cuantumului pensiei echivaleazã cu o expropriere ce nu îndeplineşte exigenţele convenţionale ale textului mai sus invocat.
Modul în care se aplicã aceastã cotã asupra cuantumului pensiei este şi el discriminatoriu, în sensul cã pensiile sub 740 lei sunt scutite de la plata acestei cote, celor între 741-780 lei li se aplicã parţial cota, iar celor care depãşesc 780 lei li se aplicã întreaga cotã de 5,5%.
În fine, se apreciazã cã pensia este un drept câştigat şi prin obligaţia impusã prin textul de lege criticat se realizeazã o dublã impunere a contribuabilului, respectiv o datã în cursul vieţii active, când acesta plãteşte contribuţia de asigurãri de sãnãtate, contribuţie perceputã din salariu, şi a doua oarã în cursul vieţii pasive, când acesta plãteşte contribuţia de asigurãri de sãnãtate, contribuţie perceputã din pensie. Or, o atare soluţie legislativã este contrarã principiului constituţional al aşezãrii juste a sarcinilor fiscale.
Tribunalul Suceava - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Tribunalul Constanţa - Secţia civilã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, arãtând cã art. 56 din Constituţie nu limiteazã obligaţia de platã a impozitelor şi taxelor la o anumitã perioadã de timp, respectiv perioada prestãrii unei activitãţi remunerate, iar o astfel de sarcinã este impusã tuturor cetãţenilor ţãrii care sunt în mãsurã sã contribuie la cheltuielile publice prin impozite şi taxe.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010. Acestea au urmãtorul cuprins: "(2) Contribuţia datoratã de pensionarii ale cãror venituri din pensii depãşesc 740 de lei este de 5,5% aplicatã asupra acestor venituri şi se vireazã odatã cu plata drepturilor bãneşti asupra cãrora se calculeazã de cãtre cei care efectueazã plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netã mai micã de 740 de lei."
Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de proprietate privatã, art. 47 cu referire la dreptul la pensie, art. 56 privind contribuţiile financiare şi art. 148 alin. (2) privind aplicarea cu prioritate a actelor obligatorii ale Uniunii Europene. Totodatã, se considerã cã sunt încãlcate şi dispoziţiile art. 14 privind interzicerea discriminãrii din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, art. 1 privind protecţia proprietãţii din Protocolul adiţional la Convenţie, art. 17 privind dreptul de proprietate şi art. 52 alin. (1) privind întinderea şi interpretarea drepturilor şi principiilor din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 17 privind dreptul la proprietate din Declaraţia Universalã a Drepturilor Omului, precum şi cele ale art. 4 alin. (3) teza a doua şi a treia privind obligaţiile statelor membre şi art. 6 alin. (1) teza întâi şi alin. (3) privind protecţia drepturilor fundamentale din Tratatul privind Uniunea Europeanã.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã urmãtoarele:
I. Prin deciziile nr. 223 şi 224 din 13 martie 2012, nepublicate încã la momentul pronunţãrii prezentei decizii*), instanţa constituţionalã a stabilit cã dispoziţiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii sunt constituţionale în mãsura în care se interpreteazã în sensul cã procentul de 5,5 se aplicã numai asupra veniturilor din pensii care depãşesc 740 de lei.
__________
*) Deciziile Curţii Constituţionale nr. 223 şi 224 din 13 martie 2012 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012.
II. Având în vedere jurisprudenţa sa în domeniu (Decizia nr. 35 din 24 ianuarie 2012, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 7 martie 2012, deciziile nr. 223 şi nr. 224 din 13 martie 2012), potrivit cãreia dobândirea calitãţii de asigurat a unei persoane este condiţionatã de plata contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate, iar aceastã contribuţie, în privinţa pensionarilor, se exprimã şi prin aplicarea unor cote asupra veniturilor din pensie realizate, Curtea constatã cã ţine de opţiunea exclusivã a legiuitorului exceptarea întregului cuantum al pensiei de la plata unor astfel de contribuţii sau deducerea din cuantumul pensiei a unei sume lunare, indiferent de valoare, asupra cãreia nu se calculeazã contribuţia de asigurãri de sãnãtate, aceastã opţiune a sa fiind cenzurabilã, potrivit celor 3 decizii menţionate, exclusiv pe criteriile prevãzute de art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 47 - Nivelul de trai şi art. 56 - Contribuţii financiare. Opţiunea legiuitorului trebuie sã ţinã cont de faptul cã, în mod corelativ, prin instituirea scutirilor menţionate, creşte efortul financiar al statului pentru plata contribuţiei aferente acestora, statul fiind nevoit sã suporte, în temeiul art. 1 alin. (3) şi art. 34 din Constituţie, contribuţia la Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate pentru asiguraţii care intrã în sfera de protecţie a legii.
Aşadar, Curtea Constituţionalã nu neagã dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili o atare contribuţie asupra întregului cuantum al pensiei, asupra unei pãrţi a acesteia vãzutã ca diferenţã între întregul cuantum al acesteia şi o valoare predeterminatã în mod echitabil şi raţional sau, dimpotrivã, chiar de a stabili sã scuteascã de la plata contribuţiei veniturile realizate din pensie, cu condiţia respectãrii textelor constituţionale mai sus menţionate.
III. În mãsura în care instanţa constituţionalã a constatat constituţionalitatea textului criticat într-o anumitã interpretare, ce rezultã direct din dispozitivul deciziei, prin ridicarea din nou a unei excepţii de neconstituţionalitate cu privire la acelaşi text şi cu o motivare identicã se tinde la înfrângerea caracterului general obligatoriu al deciziei Curţii Constituţionale, care se ataşeazã inclusiv deciziilor prin care se constatã constituţionalitatea legilor sau a ordonanţelor ori a unor dispoziţii din acestea.
Devin, astfel, incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cãrora "nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioarã a Curţii Constituţionale". Raţiunea aplicãrii acestor dispoziţii legale constã în faptul cã, indiferent de interpretãrile ce se pot aduce unui text, atunci când Curtea Constituţionalã a hotãrât în dispozitivul deciziei pronunţate în cadrul competenţei prevãzute de art. 146 lit. d) din Constituţie cã numai o anumitã interpretare este conformã cu Constituţia, se menţine prezumţia de constituţionalitate a textului în aceastã interpretare, dar sunt excluse din cadrul constituţional toate celelalte interpretãri posibile. În consecinţã, Curtea reţine cã într-o atare situaţie excepţia de neconstituţionalitate a fost admisã (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sau Decizia nr. 121 din 16 octombrie 1996, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 27 mai 1997), iar a contesta din nou constituţionalitatea interpretãrilor care au fost deja excluse din cadrul constituţional echivaleazã cu încãlcarea art. 147 alin. (4) din Constituţie, coroborat cu art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. De asemenea, în sensul respingerii ca inadmisibile, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a unor astfel de excepţii de neconstituţionalitate, meritã a fi menţionate Decizia nr. 167 din 26 septembrie 2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 8 decembrie 2000, Decizia nr. 145 din 8 mai 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 14 iunie 2001, sau Decizia nr. 245 din 18 septembrie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 12 noiembrie 2001, Decizia nr. 898 din 30 iunie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, Decizia nr. 1.148 din 13 septembrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 4 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 1.422 din 20 octombrie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 13 decembrie 2011.
Prin urmare, reţinând cã acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate (opozabil Curţii Constituţionale de la data pronunţãrii deciziilor nr. 223 şi nr. 224 din 13 martie 2012, iar nu de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, care încã nu s-a realizat*)) a intervenit dupã sesizarea Curţii, excepţia de neconstituţionalitate urmeazã sã fie respinsã ca devenitã inadmisibilã.
________
*) Deciziile Curţii Constituţionale nr. 223 şi 224 din 13 martie 2012 au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 18 aprilie 2012.
IV. Curtea statueazã cã, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, cele stabilite prin acestea urmeazã a se aplica de la data publicãrii lor în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodatã, instanţele judecãtoreşti vor aplica deciziile Curţii Constituţionale numai în cauzele pendinte la momentul publicãrii acestora, cauze în care dispoziţiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocatã excepţia de neconstituţionalitate pânã la data sus menţionatã, în aceastã ultimã ipotezã deciziile pronunţate de Curtea Constituţionalã constituind temei al revizuirii potrivit art. 322 pct. 10 din Codul de procedurã civilã.
Aşadar, raporturile juridice stabilite între asigurat şi stat în legãturã cu contribuţiile la Fondul naţional unic de asigurãri sociale de sãnãtate deja reţinute pânã la data publicãrii deciziei Curţii Constituţionale constituie, din perspectiva deciziilor nr. 223 şi nr. 224 din 13 martie 2012, facta praeterita şi nu pot face obiectul unor cereri de restituire formulate ulterior publicãrii acestor decizii. O interpretare contrarã ar echivala cu aplicarea retroactivã a deciziilor Curţii Constituţionale, ceea ce este inadmisibil.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenitã inadmisibilã, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãţii, excepţie ridicate de Constantin Amarandei şi Olga Amarandei în Dosarul nr. 1.171/86/2011 al Tribunalului Suceava - Secţia civilã, precum şi de Maria Tudoran în Dosarul nr. 3.060/118/2011 al Tribunalului Constanţa - Secţia civilã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 martie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-şef,
Benke Karoly
_______
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
cotan carmen
30 Aprilie 2012
bUNA, FOARTE BUNA RUBRICA SI DORESC SA FIU INFORMARA
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
