Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 318 din 13 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 255 alin. (1), art. 283 alin. (6) si ale art. 285 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 320 din 23 aprilie 2008
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Augustin Zegrean - judecãtor
Ion Tiucã - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 255 alin. (1), art. 283 alin. (6) şi ale <>art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Vâlceana" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 1.209/44/2007 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiatã.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 8 noiembrie 2007, pronunţatã în Dosarul nr. 1.209/44/2007, Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 255 alin. (1), art. 283 alin. (6) şi ale <>art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Vâlceana" - S.A. din Galaţi.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã aplicarea şi efectele unui drept constituţional nu pot fi condiţionate de alegerea pãrţii, textul constituţional trebuind sã se aplice uniform tuturor persoanelor, iar nu diferenţiat în funcţie de parcurgerea sau nu a jurisdicţiei administrative facultative. Astfel, dacã partea opteazã pentru jurisdicţia administrativã, beneficiazã de drepturi procesuale mai restrânse decât dacã s-ar fi adresat direct instanţei judecãtoreşti, fapt ce este de naturã a crea discriminãri între persoane aflate în situaţii asemãnãtoare. Restrângerea drepturilor sub aspect procesual încalcã liberul acces la justiţie şi prevederile art. 129 din Constituţie, prevederi care instituie obligaţia legiuitorului de a asigura o cale de atac în scopul realizãrii accesului deplin la o instanţã judecãtoreascã.
Curtea de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât accesul liber la justiţie nu are semnificaţia cã trebuie asigurat la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului apreciazã cã prevederile legale criticate nu înlãturã posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiţiei şi de a se prevala, neîngrãdit, de toate garanţiile pe care le presupune un proces echitabil şi de soluţionare a cauzei într-un termen rezonabil.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi <>Legea nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 255 alin. (1), art. 283 alin. (6) şi ale <>art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobatã cu modificãri şi completãri prin <>Legea nr. 337/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare. Textele de lege au urmãtorul conţinut:
- Art. 255 alin. (1): "Persoana care se considerã vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim printr-un act al autoritãţii contractante, cu încãlcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice, are dreptul de a contesta actul respectiv pe cale administrativ-jurisdicţionalã, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţã, sau în justiţie, în condiţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificãrile ulterioare.";
- Art. 283 alin. (6): "Procedura de soluţionare a plângerii este cea a recursului, potrivit dispoziţiilor art. 304^1 din Codul de procedurã civilã.";
- Art. 285 alin. (5): "Hotãrârea pronunţatã de instanţã este definitivã şi irevocabilã."
Autorul excepţiei susţine cã dispoziţiile legale criticate încalcã prevederile constituţionale ale art. 16 referitoare la principiul egalitãţii în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (2) care consacrã liberul acces la justiţie şi art. 129 privind folosirea cãilor de atac.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constatã cã dispoziţiile art. 255 alin. (1) din ordonanţã satisfac pe deplin cerinţa constituţionalã consacratã de art. 21 alin. (4), potrivit cãreia "Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite", persoana vãtãmatã având posibilitatea de a opta între contestarea actului administrativ pe calea administrativ-jurisdicţionalã şi formularea unei acţiuni direct în faţa instanţei judecãtoreşti, în temeiul dreptului comun în materia contenciosului administrativ.
Aşa fiind, Curtea observã cã incidenţa dispoziţiilor art. 283 alin. (6) şi ale <>art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 este subsecventã manifestãrii opţiunii persoanei vãtãmate de a urma calea contestãrii actului administrativ în faţa organului administrativ-jurisdicţional reprezentat de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. Or, dacã autorul excepţiei a ales ca litigiul sã fie soluţionat pe aceastã cale, deşi cunoştea sau ar fi trebuit sã cunoascã dispoziţiile legale referitoare la procedura de soluţionare a plângerii împotriva deciziei pronunţate de Consiliu, precum şi regimul juridic aplicabil, nu îl îndreptãţeşte sã se prevaleze de necunoaşterea legii şi deci lipseşte de temei critica reglementãrii în cauzã.
Împrejurarea cã, în aceastã materie, legea a prevãzut douã cãi alternative prin care persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim printr-un act al autoritãţii contractante, încheiat cu încãlcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice poate contesta actul respectiv, nu este de naturã a contraveni principiului constituţional al egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice. Opţiunea pentru una dintre cele douã posibilitãţi (calea administrativ-jurisdicţionalã, în condiţiile ordonanţei de urgenţã criticate, sau calea justiţiei, în condiţiile <>Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 ) plaseazã persoanele vãtãmate în situaţii juridice diferite, iar sub acest aspect, Curtea Constituţionalã a reţinut în mod constant, în jurisprudenţa sa, în concordanţã cu practica jurisdicţionalã a Curţii Europene a Drepturilor Omului, cã principiul egalitãţii nu înseamnã uniformitate, numai similitudinea de situaţii impunând un tratament juridic nediferenţiat.
În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încãlcarea <>art. 21 din Constituţie, Curtea face trimitere la Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, prin care s-a statuat cã semnificaţia art. 21 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia accesul la justiţie nu poate fi îngrãdit prin lege, este aceea cã nu se poate exclude de la exerciţiul drepturilor procesuale nicio categorie sau grup social. Însã legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedurã, precum şi modalitãţi particulare de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiţie nu înseamnã accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecãtoreşti şi la toate cãile de atac. De aceea, Curtea Constituţionalã considerã cã instituirea unor reguli speciale privind exercitarea cãilor de atac nu contravine, aşa cum susţine autorul excepţiei de neconstituţionalitate, prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, atâta timp cât, potrivit celor prevãzute de <>art. 283 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 , pãrţilor interesate le este asiguratã posibilitatea de a formula plângere împotriva deciziei pronunţate de Consiliu la curtea de apel, secţia de contencios-administrativ şi fiscal pe raza cãreia se aflã sediul autoritãţii contractante. Mai mult, art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cãruia "Competenţa instanţelor judecãtoreşti şi procedura de judecatã sunt prevãzute numai prin lege", precum şi art. 128, care prevede cã, "Împotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii", atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenţei şi procedurii de judecatã, inclusiv a condiţiilor de exercitare a cãilor de atac. Prin urmare, stabilirea procedurii de soluţionare a plângerii împotriva deciziei pronunţate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, potrivit dispoziţiilor art. 304^1 din Codul de procedurã civilã, reprezintã expresia aplicãrii dispoziţiilor constituţionale invocate mai sus.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 255 alin. (1), art. 283 alin. (6) şi ale <>art. 285 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicatã de Societatea Comercialã "Vâlceana" - S.A. din Galaţi în Dosarul nr. 1.209/44/2007 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 13 martie 2008.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Mihaela Senia Costinescu
_________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
