Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 315 din 19 noiembrie 2002 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19^19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 18 decembrie 2002
Costica Bulai - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Lucian Stangu - judecãtor
Ioan Vida - judecãtor
Paula C. Pantea - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 19^19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, excepţie ridicatã de Corneliu Dan Pascariu în Dosarul nr. 1.242/2002 al Tribunalului Bucureşti, Secţia a III-a civilã.
La apelul nominal rãspund avocat Stan Tarnoveanu pentru autorul exceptiei, avocat Igon Dima pentru Florin Olteanu şi avocat Elena Petre Balanescu pentru Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, lipsind celelalte pãrţi, fata de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Reprezentantul autorului exceptiei solicita admiterea acesteia, deoarece <>art. 19^19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare incalca principiile stabilite în art. 16 şi 20 din Constituţie şi în art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale. Astfel, prin excluderea unei anumite categorii de persoane de la aplicarea art. 19^19, anume a debitorilor enumerati în art. 19^12 din aceeaşi ordonanta, se creeazã o situaţie inegala, contrarã art. 16 din Constituţie. În urma cedarii creanţelor de cãtre Banca Romana de Comerţ Exterior - BANCOREX - S.A. cãtre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, autorul exceptiei nu mai beneficiazã de calea de atac a apelului, deoarece calitatea cesionarului determina competenta materialã în prima instanta a curţilor de apel. Pe aceasta cale, dreptul la apãrare, garantat de art. 6 al Convenţiei pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, este golit de conţinut, prin imputinarea numãrului drepturilor procesuale, ceea ce contravine principiului efectivitatii şi celui al egalitãţii.
Avocatul partii Florin Olteanu solicita, de asemenea, admiterea exceptiei, pentru aceleaşi considerente.
Reprezentantul Autoritãţii pentru Valorificarea Activelor Bancare solicita respingerea exceptiei ca neîntemeiatã, deoarece, potrivit prevederilor constituţionale, competenta şi procedura de judecata sunt stabilite de legiuitor. În aceste condiţii, principiul egalitãţii nu este încãlcat, deoarece toate persoanele care se afla în situaţia autorului exceptiei beneficiazã de acelaşi regim juridic, indiferent ca sunt persoane fizice sau juridice, romane sau strãine.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea exceptiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiatã, deoarece redactarea <>art. 19^19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 respecta principiile formulate în art. 134 alin. (2) lit. a) şi în art. 128 din Constituţie, invocand în acest sens jurisprudenta Curţii Constituţionale.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 13 mai 2002, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 19^19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, excepţie ridicatã de Corneliu Dan Pascariu în Dosarul nr. 1.242/2002 al acelei instanţe.
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia a arãtat ca textul criticat pentru neconstituţionalitate incalca dispoziţiile art. 16 alin. (1), ale art. 21 şi 128 din Constituţie privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiţie şi folosirea cãilor de atac, întrucât se creeazã o discriminare între cetãţeni în desfãşurarea procesului civil, nejustificatã de ratiuni obiective, deoarece aceia dintre cetãţeni cãrora li se vor aplica prevederile <>art. 19^19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 vor fi privati de calea de atac a apelului, data fiind competenta în prima instanta a curţii de apel. S-a susţinut, de asemenea, ca este neconstitutionala instituirea unor reguli speciale în ceea ce priveşte folosirea cãilor de atac, cat timp nu se asigura egalitatea cetãţenilor în utilizarea acestora. În speta, autorul exceptiei, fiind acţionat în justiţie cu o acţiune în rãspundere civilã delictuala, va avea un acces limitat la justiţie, spre deosebire de alte persoane impotriva cãrora este intentatã o astfel de acţiune, deoarece calitatea reclamantului (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare) va determina, conform textului atacat, competenta în prima instanta a Curţii de Apel Bucureşti.
Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilã apreciazã ca excepţia este neîntemeiatã.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicatã, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstituţionalitate ridicate.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor <>art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, cu modificãrile ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei instituţii cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Guvernul considera ca dispoziţiile <>art. 19^19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare nu contravin Constituţiei, întrucât "prin aceasta ordonanta de urgenta a fost instituit un regim juridic special, derogator de la dreptul comun, pentru valorificarea creanţelor bancare neperformante preluate de Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare, având în vedere ca statul trebuie sa asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economicã, financiarã şi valutarã, potrivit art. 134 alin. (2) lit. b) din Constituţie. Activitatea Autoritãţii pentru Valorificarea Activelor Bancare este de interes general, având ca scop recuperarea unor fonduri pentru acoperirea datoriei publice interne". În speta, Guvernul considera ca tratamentul juridic diferit aplicat Autoritãţii pentru Valorificarea Activelor Bancare se justifica atât prin natura specialã a creanţelor preluate la datoria publica interna, cat şi prin legatura strânsã între datoria publica interna şi bugetul de stat. În ceea ce priveşte pretinsa contrarietate a textului atacat cu dispoziţiile art. 128 din Constituţie, competenta în prima instanta a curţii de apel şi, pe cale de consecinta, posibilitatea de a ataca hotãrârea acesteia exclusiv cu recurs la Curtea Suprema de Justiţie nu este de natura sa ingradeasca accesul la justiţie. Împrejurarea ca pentru anumite categorii de litigii nu este prevãzutã şi calea de atac a apelului, ci numai cea a recursului, nu poate fi consideratã neconstitutionala, întrucât Legea fundamentalã prevede, în art. 128, ca exercitarea cãilor de atac se face "în condiţiile legii".
Avocatul Poporului considera ca excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, apreciind, în esenta, ca "legiuitorul a dorit, prin instituirea unei astfel de proceduri, având în vedere şi natura raporturilor juridice în care poate intra Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, soluţionarea cu celeritate a acestor litigii, concomitent cu atribuirea cauzei spre judecare, în prima instanta, unei instanţe superioare, cum este cazul în speta, Curtea de Apel (...). Exista numeroase alte exemple când legea prevede, având în vedere natura raporturilor juridice respective, o procedura prin care soluţiile date în prima instanta nu mai pot fi atacate cu apel, ci numai pe calea recursului". În legatura cu pretinsa încãlcare a dispoziţiilor art. 128 din Constituţie, Avocatul Poporului considera ca acest text constituţional nu impune folosirea tuturor cãilor de atac cunoscute în legislaţie, impotriva hotãrârilor judecãtoreşti.
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctul de vedere al acestor instituţii asupra exceptiei ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, susţinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. c) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1), ale <>art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã, Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei îl constituie dispoziţiile <>art. 19^19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 15 decembrie 1998, text introdus prin Legea nr. 409 din 17 iulie 2001 pentru aprobarea <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind unele mãsuri premergãtoare privatizãrii bãncilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 19 iulie 2001.
Textul criticat are urmãtorul cuprins:
"Cererile de orice natura privind drepturile şi obligaţiile în legatura cu activele bancare preluate de AVAB, inclusiv cele formulate pentru angajarea rãspunderii civile a persoanelor fizice şi juridice, altele decât debitorii definiţi la art. 19^12, sunt de competenta Curţii de apel în a carei raza teritorialã se afla sediul sau, dupã caz, domiciliul pârâtului şi se judeca de urgenta şi cu precãdere."
Autorul exceptiei susţine ca dispoziţiile legale criticate incalca prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1), art. 21 şi 128, care au urmãtorul conţinut:
- Art. 16 alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în fata legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri."
- Art. 21: "(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept."
- Art. 128: "Impotriva hotãrârilor judecãtoreşti, pãrţile interesate şi Ministerul Public pot exercita cãile de atac, în condiţiile legii."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicatã, Curtea constata ca scopul <>Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, enuntat în art. 1, este acela de a stabili "cadrul juridic pentru valorificarea unor active ale bãncilor la care statul este acţionar majoritar, în vederea pregãtirii acestora pentru începerea procedurii de privatizare, în scopul creşterii gradului de solvabilitate şi a credibilitatii interne şi externe sau reglementãrii problemelor de natura financiarã ale acestora pentru menţinerea viabilitatii sistemului bancar, precum şi pentru accelerarea procedurilor de recuperare a creanţelor cesionate".
Pentru realizarea acestor obiective, prin cap. II al ordonanţei a fost creata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, ca instituţie de specialitate a administraţiei publice centrale, cu personalitate juridicã, în subordinea Guvernului. Atribuţiile principale ale acestei instituţii includ, conform art. 8 din ordonanta, preluarea cu plata a activelor bancare şi a creanţelor comerciale, în scopul valorificãrii lor pe piata, iniţierea şi finalizarea procedurilor de executare silitã, vânzarea creanţelor prin licitaţii publice, negocierea creanţelor şi eşalonarea scadentelor. Preluarea creanţelor bancare neperformante se realizeazã prin cesiune, iar efectul principal al acesteia este subrogarea Autoritãţii pentru Valorificarea Activelor Bancare în toate drepturile principale şi accesorii ale creditorilor cedenti.
În acest context al infiintarii unei autoritãţi speciale, insarcinata sa valorifice, în timp cat mai scurt şi în mod eficient, unele active bancare, cap. IV^4 din ordonanta, intitulat "Reguli speciale privind soluţionarea litigiilor", pune la dispoziţia acestei autoritãţi mijloacele procedurale necesare atingerii scopului sau, enuntat în art. 1. Textul criticat pentru neconstituţionalitate reglementeazã, alãturi de articolele urmãtoare ale acestui capitol, o procedura specialã de soluţionare a litigiilor dintre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare şi terţe persoane, prevãzând competenta, în prima instanta, a curţii de apel în a carei raza teritorialã se afla sediul sau, dupã caz, domiciliul pârâtului şi judecarea de urgenta şi cu precãdere a acestor cauze.
Din economia întregului capitol rezulta ca aceasta procedura, derogatorie de la dreptul comun, este guvernata de principiul celeritatii. Astfel, art. 19^20 alin. (2) prevede ca "Primul termen de judecata se stabileşte la cel mult 15 zile de la data depunerii cererii de chemare în judecata", iar conform art. 19^21 alin. (1), "Orice cerere se judeca la primul termen (...)". Numai în mod excepţional instanta poate sa acorde un termen de cel mult 7 zile, dacã, din motive întemeiate, pãrţile nu sunt în mãsura sa îşi prezinte apãrãrile în mod complet. De asemenea, instanta este obligatã sa pronunţe hotãrârea în termen de 5 zile de la încheierea dezbaterilor, iar hotãrârea poate fi atacatã numai cu recurs.
Instituirea unei proceduri derogatorii de la dreptul comun nu echivaleaza însã cu suprimarea garanţiilor procedurale instituite pentru asigurarea unui proces echitabil. În acest sens, art. 19^20 din ordonanta instituie obligativitatea unei proceduri prealabile de comunicare, de cãtre reclamant, a cererii şi a actelor pe care se întemeiazã, înainte de depunerea acestora în instanta, iar întâmpinarea este obligatorie.
De altfel, instituirea unor proceduri speciale este frecvent intalnita în legislaţie, acestea fiind prevãzute atât în Codul de procedura civilã, cat şi în legi speciale. Potrivit art. 125 alin. (3) din Constituţie, legiuitorul are competenta de a reglementa procedura de judecata, luând în considerare, printre altele, nevoia soluţionãrii cu celeritate a anumitor pricini.
Referitor la pretinsa încãlcare a art. 16 din Constituţie, rezultatã din stabilirea competentei în prima instanta a curţilor de apel, Curtea constata ca aceasta nu poate fi reţinutã, deoarece toate persoanele care se gãsesc în aceeaşi situaţie beneficiazã de o singura cale de atac.
În ceea ce priveşte încãlcarea prevederilor art. 21 din Constituţie, Curtea constata ca dispoziţiile art. 19^19 nu ingradesc liberul acces la justiţie, ci au ca obiect stabilirea competentei instanţei de a judeca cererile de orice natura privind drepturile şi obligaţiile în legatura cu activele bancare preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. În aceste condiţii, textul de lege criticat, care determina instanta competenta, nu contravine dispoziţiilor art. 21 din Constituţie.
Referitor la încãlcarea dispoziţiilor art. 128 din Legea fundamentalã, se poate constata ca, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii, legiuitorul este cel care stabileşte competenta şi procedura de judecata în fata instanţelor. Faptul ca în speta este permis doar recursul, fiind exceptat apelul, nu constituie o încãlcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 128, concluzie ce este conformã cu cele statuate în Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994. Potrivit acestei decizii, principiul egalitãţii în fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmãrit, nu sunt diferite, iar legea poate exclude folosirea unor cai de atac, fie pentru a reduce cheltuielile ocazionate de proces datoritã modicitatii obiectului în litigiu, fie din motive de celeritate sau de protecţie a unor interese sociale, fie pentru ca natura cauzei impune o rezolvare prompta şi definitiva.
Fata de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) şi al art. 145 alin. (2) din Constituţie, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c) şi al <>art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicatã,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 19^19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, ridicatã de Corneliu Dan Pascariu în Dosarul nr. 1.242/2002 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilã.
Definitiva şi obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 19 noiembrie 2002.
PREŞEDINTE,
prof. univ. dr. COSTICA BULAI
Magistrat-asistent,
Madalina Stefania Diaconu
--------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
