Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 314 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală
EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 631 din 17 august 2016
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dănuţ Radu Gheorghe în Dosarul nr. 60.696/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.225 D/2015.
2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se susţine, în acest sens, că reglementarea modului de comunicare a citaţiilor şi a sferei persoanelor care îndeplinesc procedura de citare nu încalcă dreptul la apărare. Se arată, de asemenea, că în Codul de procedură penală sunt prevăzute suficiente garanţii pentru asigurarea acestui drept. Totodată, se susţine că procedura de citare criticată se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor a căror citare este necesară în procesul penal.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 60.696/301/2014, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dănuţ Radu Gheorghe într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unei rezoluţii de clasare, şi cadrul procesual în care s-a invocat un incident procedural în ceea ce priveşte înmânarea citaţiei.
5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată situaţia de fapt, în care autorului excepţiei i-a fost înmânată o citaţie, pentru un termen din dosarul în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, înainte cu doar o zi de data stabilită de instanţă şi se susţine că procedura reglementată prin dispoziţiile art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală contravine prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Se mai arată că textele criticate contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât normele de tehnică legislativă impun o congruenţă între scopul adoptării unui act normativ şi efectele juridice ale acestuia, cerinţă ce rezultă implicit din prevederile art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Sunt invocate, totodată, dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Constituţie, susţinându-se că prevederile art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală dau posibilitatea interpretării legii, chiar dacă acestea sunt date în aplicarea, şi nu în interpretarea ei. În susţinerea încălcării prin textele criticate a prevederilor art. 16 alin. (2) din Constituţie, se arată că prin transformarea agenţilor poştali în agenţi procedurali se creează situaţii precum cea în care se află autorul excepţiei. Nu în ultimul rând, se susţine încălcarea dispoziţiilor art. 21 şi 24 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţie, arătându-se că drepturile fundamentale reglementate prin acestea nu sunt protejate prin prevederile art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală.
6. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată, în susţinerea acestei opinii, că reglementarea procedurii de comunicare a citaţiilor, a persoanelor şi a instituţiilor care realizează această comunicare, dar şi a obligaţiilor acestora în legătură cu activitatea de citare şi comunicare a actelor de procedură este de competenţa exclusivă a legiuitorului, neputând face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.
7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
8. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se învederează că autorul excepţiei invocă o serie de dispoziţii constituţionale, fără să arate în ce constau viciile de neconstituţionalitate. Referitor la critica potrivit căreia dispoziţiile art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală folosesc termeni generici, fără o definire clară şi o reglementare expresă şi fără echivoc, se susţine că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât textele criticate prevăd, în mod expres, în concordanţă cu dispoziţiile legale privind tehnica legislativă, atât termenele de îndeplinire a procedurii de citare şi de comunicare a actelor procedurale, cât şi persoanele responsabile cu îndeplinirea acestora. Se mai arată că o eventuală modificare a procedurii de comunicare a actelor de procedură este de competenţa legiuitorului, şi nu a instanţei de contencios constituţional.
9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "(2) Comunicarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenţii procedurali ai organelor judiciare sau prin orice alt salariat al acestora, prin intermediul poliţiei locale ori prin serviciul poştal sau de curierat.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (2) sunt obligate să îndeplinească procedura de citare şi să comunice dovezile de îndeplinire a acesteia înainte de termenul de citare stabilit de organul judiciar".
12. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la statul român, art. 11 alin. (2) cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 24 cu privire la dreptul la apărare, precum şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că argumentele formulate de autorul excepţiei în susţinerea acesteia nu vizează constituţionalitatea dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, ci interpretarea şi aplicarea lor defectuoasă de către agenţii procedurali, de natură a determina necomunicarea actelor de procedură în timpul necesar exercitării unor drepturi procedurale. Or, acestea sunt aspecte ce nu aparţin sferei controlului de constituţionalitate. În acest sens, dispoziţiile art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale prevăd că instanţa de contencios constituţional "se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată". Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dănuţ Radu Gheorghe în Dosarul nr. 60.696/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală.
Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa din data de 17 mai 2016.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop
-----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
