Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 312 din 14 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 174 din Codul de procedura penala
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 594 din 8 iulie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stãnoiu - judecãtor
Marinela Mincã - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Paula Florica Şerb şi Vasile Beleca în Dosarul nr. 1.025/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
La apelul nominal rãspund autorii excepţiei, prin avocat Nicolae Bulai, lipsind pãrţile Societatea Comercialã "Neptun" - S.A. din Câmpina, Societatea Comercialã "Electroutilaj" - S.A. din Câmpina, Societatea Comercialã "Metaleuroest" - S.R.L. din Câmpina, Societatea Comercialã "Fotbal Petrolul Ploieşti" - S.R.L. şi Societatea Comercialã "Aproved Construct" - S.R.L. prin lichidator Societatea Comercialã "Expert" - S.A. din Arad, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Având cuvântul, reprezentantul autorilor excepţiei solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate aşa cum a fost formulatã, arãtând cã sintagma "în cursul judecãţii", cuprinsã în textul de lege criticat, încalcã dreptul la apãrare, precum şi dispoziţiile constituţionale privind egalitatea în drepturi. Ca urmare, aceastã sintagmã ar trebui eliminatã, iar pãrţile sã poatã fi reprezentate nu numai în aceastã fazã a procesului penal, ci şi în cursul urmãririi penale, pentru o deplinã asigurare a dreptului acestora la apãrare.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepţiei, apreciind cã prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate ca fiind încãlcate.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, reţine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 6 ianuarie 2005, pronunţatã în Dosarul nr. 1.025/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 din Codul de procedurã penalã, ridicatã de Paula Florica Şerb şi de Vasile Beleca în dosarul menţionat.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţã, cã sintagma "în cursul judecãţii", cuprinsã în textul de lege criticat, creeazã o discriminare între cetãţeni şi încalcã dreptul la apãrare, prin aceea cã numai în aceastã fazã a procesului penal este posibilã reprezentarea pãrţii, nu şi în cursul urmãririi penale.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât textul de lege criticat nu restrânge sfera de aplicare a reprezentãrii convenţionale numai la faza judecãţii, legiuitorul român reglementând expres cazuri de reprezentare a învinuitului sau inculpatului în cursul urmãririi penale. Chiar dacã legiuitorul român a ales, sub aspectul tehnicii legislative, sã nu reglementeze într-un singur text de lege reprezentarea convenţionalã în cursul urmãririi penale şi al judecãţii, dar a prevãzut diferenţiat condiţiile aplicabilitãţii acestei instituţii juridice, nu se poate susţine cã prin aceasta s-a adus atingere drepturilor constituţionale ale cetãţenilor, respectiv egalitãţii acestora în faţa legii şi a autoritãţilor publice şi dreptului la apãrare.
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
Preşedintele Camerei Deputaţilor apreciazã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã, întrucât dispoziţiile legale referitoare la instituţia reprezentãrii nu numai cã nu încalcã prevederile constituţionale, ci, dimpotrivã, constituie o garanţie a desfãşurãrii corecte a procesului penal, prin asigurarea drepturilor tuturor pãrţilor, inclusiv ale celor care nu sunt prezente la momentul încheierii unor acte procesuale. Se mai aratã cã existã cadrul legal de exercitare a reprezentãrii în cursul urmãririi penale, aceasta putându-se realiza, cu excepţia actelor cu caracter personal.
Guvernul apreciazã cã excepţia ridicatã este neîntemeiatã, pentru aceleaşi considerente expuse pe larg de instanţa de judecatã. Se aratã totodatã cã, urmare modificãrii <>art. 174 din Codul de procedurã penalã prin dispoziţiile Legii nr. 281/2003 , "legiuitorul a extins posibilitatea reprezentãrii pe tot parcursul procesului penal, indiferent de fazele acestuia, excepţie fãcând situaţiile în care se efectueazã audierea pãrţilor sau acte cu caracter strict personal".
Avocatul Poporului considerã cã dispoziţiile art. 174 din Codul de procedurã penalã nu instituie privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare şi se aplicã în mod egal tuturor pãrţilor în procesul penal, astfel încât nu poate fi reţinutã critica acestora în raport de dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Se aratã totodatã cã textul de lege criticat nu contravine sub nici un aspect dreptului pãrţii de a fi asistatã de un avocat ales sau numit din oficiu. Interzicerea, în anumite cazuri, a reprezentãrii învinuitului sau inculpatului nu constituie o îngrãdire a dreptului la apãrare şi creeazã posibilitatea acestuia de a da explicaţii instanţei şi de a-şi dovedi nevinovãţia.
În concluzie, Avocatul Poporului considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã.
Preşedintele Senatului nu a transmis punctul sãu de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile autorilor excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 174 din Codul de procedurã penalã, având urmãtorul cuprins: "În cursul judecãţii învinuitul şi inculpatul, precum şi celelalte pãrţi pot fi reprezentaţi, cu excepţia cazurilor în care prezenţa învinuitului sau inculpatului este obligatorie.
În cazurile în care legea admite reprezentarea învinuitului sau inculpatului, instanţa de judecatã, când apreciazã necesarã prezenţa învinuitului sau inculpatului, dispune aducerea lui."
Textele constituţionale invocate în motivarea excepţiei au urmãtorul cuprins:
- Art. 16 (Egalitatea în drepturi) alin. (1): "Cetãţenii sunt egali în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.";
- Art. 24 (Dreptul la apãrare) alin. (1): "Dreptul la apãrare este garantat."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate formulatã, Curtea constatã cã aceasta este neîntemeiatã şi urmeazã sã fie respinsã.
Curtea reţine cã încãlcarea principiului egalitãţii în drepturi existã atunci când se aplicã un tratament juridic diferit unor subiecte de drept aflate în situaţii identice sau similare. Or, dispoziţiile procedural-penale care reglementeazã instituţia reprezentãrii se aplicã în mod egal tuturor pãrţilor din procesul penal - învinuitului, inculpatului, precum şi celorlalte pãrţi - fãrã privilegii sau discriminãri pe considerente arbitrare, astfel încât nu poate fi reţinutã critica autorilor excepţiei întemeiatã pe dispoziţiile art. 16 din Constituţie, care consacrã egalitatea cetãţenilor în faţa legii.
Textul de lege criticat nu încalcã, de asemenea, nici dreptul la apãrare, întrucât nu împiedicã în nici un fel pãrţile sã fie asistate de apãrãtor, iar interzicerea, în anumite cazuri, a reprezentãrii învinuitului sau inculpatului nu constituie o îngrãdire a dreptului la apãrare, ci, dimpotrivã, o concretizare a acestui drept, prezenţa personalã a acestora fiind necesarã tocmai pentru lãmurirea tuturor aspectelor în raport cu care instanţa se poate pronunţa.
De altfel, autorii excepţiei sunt nemulţumiţi de soluţia legislativã consacratã de textul criticat, care, în opinia lor, ar trebui sã reglementeze nu numai reprezentarea "în cursul judecãţii", ci şi în cursul urmãririi penale. O asemenea criticã excedeazã însã competenţei Curţii care, potrivit dispoziţiilor <>art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "[...] se pronunţã numai asupra constituţionalitãţii actelor cu privire la care a fost sesizatã, fãrã a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
Pentru considerentele arãtate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 174 din Codul de procedurã penalã, excepţie ridicatã de Paula Florica Şerb şi Vasile Beleca în Dosarul nr. 1.025/2004 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penalã.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 14 iunie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
____________
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
