Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 31 din 9 octombrie 2006 cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 112 din 30 august 2001 , in cazul condamnarii inculpatului pentru infractiunile prevazute in art. 1-3 din aceasta ordonanta.
EMITENT: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - SECTIILE UNITE - PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 732 din 30 octombrie 2007
Dosar nr. 20/2006
Sub preşedinţia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituitã în Secţii Unite în conformitate cu dispoziţiile <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã, republicatã, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la aplicarea dispoziţiilor <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112 din 30 august 2001 , în cazul condamnãrii inculpatului pentru infracţiunile prevãzute în art. 1-3 din aceastã ordonanţã.
Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea dispoziţiilor <>art. 34 din Legea nr. 304/2004 , fiind prezenţi 85 de judecãtori din totalul de 116 în funcţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a susţinut recursul în interesul legii, cerând sã fie admis în sensul de a se stabili cã, în cazul hotãrârii de condamnare pronunţate în temeiul <>art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 , pentru luarea mãsurilor prevãzute în art. 5 din acelaşi act normativ, de cãtre organele cãrora le revine aceastã atribuţie specificã, instanţa comunicã dispozitivul hotãrârii de condamnare.
SECŢIILE UNITE,
deliberând asupra recursului în interesul legii, constatã urmãtoarele:
În practica instanţelor judecãtoreşti s-a constatat cã nu existã un punct de vedere unitar cu privire la organul competent sã aplice mãsurile prevãzute în <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 , în cazul hotãrârii de condamnare în temeiul art. 1-3 din acelaşi act normativ.
Astfel, unele instanţe au considerat cã mãsurile prevãzute în art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului, în cazul hotãrârii de condamnare pentru infracţiunile prevãzute în art. 1-3 din acelaşi act normativ, nu pot fi aplicate decât de instanţa de judecatã.
În motivarea acestui punct de vedere s-a relevat cã, din moment ce prevederile <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 nu conţin o dispoziţie expresã cu privire la organul cãruia îi revine atribuţia sã aplice astfel de mãsuri, iar prin specificul lor au caracterul de mãsuri de siguranţã, numai instanţa de judecatã le poate aplica.
Alte instanţe, dimpotrivã, dispunând condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunile prevãzute în <>art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 , nu au fãcut şi aplicarea art. 5 din acelaşi act normativ.
Aceste din urmã instanţe, care au considerat cã, în caz de condamnare pentru vreuna dintre infracţiunile prevãzute în <>art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 , nu le revine obligaţia de a opera ele însele dispoziţiile art. 5 din aceeaşi ordonanţã, au interpretat şi aplicat corect dispoziţiile legii.
În adevãr, în <>art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 , aprobatã, cu modificãri prin Legea nr. 252/2002, sunt prevãzute şi sancţionate ca infracţiuni unele fapte sãvârşite în afara teritoriului ţãrii de cetãţeni români sau de persoane fãrã cetãţenie domiciliate în România.
În legãturã cu aceste infracţiuni, prin art. 5 din aceeaşi ordonanţã se prevede cã "Cetãţeanului român condamnat în temeiul dispoziţiilor art. 1-3 i se refuzã eliberarea paşaportului sau, dupã caz, i se suspendã dreptul de folosire a acestuia pe o perioadã de 5 ani".
În raport cu acest conţinut lipsit de echivoc al reglementãrii ce i s-a dat textului menţionat, rezultã voinţa neîndoielnicã a legiuitorului ca atât mãsura refuzului eliberãrii paşaportului, cât şi aceea a suspendãrii dreptului de folosire a acestuia pe o perioadã de 5 ani sã fie aduse la îndeplinire numai de organele specializate având în competenţã eliberarea sau suspendarea unor astfel de acte, respectiv de Direcţia Generalã de Paşapoarte, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã şi de Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor.
Or, faţã de aceastã reglementare imperativã, impusã de starea de pericol implicit pe care îl prezintã persoana care a sãvârşit oricare dintre infracţiunile prevãzute în <>art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 , este necesar ca restricţia drepturilor la care se referã art. 5 din aceeaşi ordonanţã sã fie realizatã necondiţionat de cãtre organele cu atribuţii în domeniu, numai pe baza comunicãrii copiei de pe dispozitivul hotãrârii prin care s-a dispus condamnarea.
O atare interpretare este impusã şi de raţiuni practice, determinate de posibilitatea de a se omite sã se prevadã în dispozitivul hotãrârii de condamnare pentru vreuna dintre infracţiunile prevãzute în <>art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 menţiunea referitoare la aplicarea art. 5 din aceeaşi ordonanţã.
În consecinţã, în temeiul <>art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciarã şi al art. 414^2 din Codul de procedurã penalã, urmeazã a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili cã, în cazul condamnãrii pentru vreuna dintre infracţiunile prevãzute în <>art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 , mãsurile prevãzute în art. 5 din aceeaşi ordonanţã se duc la îndeplinire de cãtre Direcţia Generalã de Paşapoarte, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã şi de Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor, cãrora le revine aceastã atribuţie specificã, pe baza comunicãrii de cãtre instanţã a dispozitivului hotãrârii de condamnare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
În numele legii
DECID:
Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În aplicarea dispoziţiilor <>art. 5 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 , stabilesc:
În cazul hotãrârii de condamnare pronunţate în temeiul <>art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 112/2001 , mãsurile prevãzute în art. 5 din acelaşi act normativ sunt duse la îndeplinire de cãtre Direcţia Generalã de Paşapoarte, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontierã şi de Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor, cãrora le revine aceastã atribuţie specificã, pe baza comunicãrii de cãtre instanţã a dispozitivului hotãrârii de condamnare.
Obligatorie, potrivit art. 414^2 alin. 2 din Codul de procedurã penalã.
Pronunţatã în şedinţã publicã, astãzi, 9 octombrie 2006.
PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI
DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei
------------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
