Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 309 din 29 martie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 393 din 13 iunie 2012
Augustin Zegrean - preşedinte
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Lãzãroiu - judecãtor
Mircea Ştefan Minea - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Puskas Valentin Zoltan - judecãtor
Tudorel Toader - judecãtor
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se aflã soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicatã de Victor Cantaragiu în Dosarul nr. 801/104/2010 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formeazã obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 359D/2011.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, faţã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.
Magistratul-asistent referã asupra cauzei şi aratã cã autorul excepţiei, Victor Cantaragiu, a depus la dosar note scrise prin care solicitã admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulatã.
Cauza fiind în stare de judecatã, preşedintele acordã cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, aratã cã aspectele invocate de autorul excepţiei nu reprezintã o veritabilã criticã de neconstituţionalitate, ci privesc probleme de interpretare şi aplicare a legii.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:
Prin Încheierea din 16 februarie 2011, pronunţatã în Dosarul nr. 801/104/2010, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicatã de Victor Cantaragiu într-o cauzã având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe pronunţate de Tribunalul Olt.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine cã Legea nr. 290/2003, astfel cum este aplicatã, este discriminatorie în ceea ce priveşte cuantumul extrem de mic al despãgubirilor acordate, în raport cu cele stabilite conform Legii nr. 10/2001 şi Legii nr. 247/2005 pentru proprietãţile imobiliare intravilane similare şi care nu pot fi restituite în naturã.
În acest context, aratã cã, prin aplicarea acestor legi, cetãţenii români care au fost persecutaţi în egalã mãsurã şi sunt îndreptãţiţi a fi despãgubiţi sunt împãrţiţi în douã categorii. Astfel, celor care au avut imobile intravilane pe teritoriul actual al ţãrii noastre li se acordã despãgubiri integrale, la valoarea de piaţã şi neplafonate, în timp ce foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa li se acordã doar despãgubiri parţiale, la valoarea de patrimoniu şi plafonate, adicã aproape simbolice.
Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal considerã cã excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiatã. Instanţa aratã cã autorul excepţiei îşi motiveazã excepţia prin comparaţie cu alte categorii de subiecte, cãrora le este aplicatã o altã reglementare juridicã şi care nu se aflã într-o situaţie absolut identicã. De asemenea, apreciazã cã limitarea cuantumului despãgubirilor, în contextul în care nu poate fi vorba de o reparaţie în naturã, constituie atributul suveran al legiuitorului, fiind compatibilã cu principiul egalitãţii şi nediscriminãrii cetãţenilor în faţa legii, în mãsura în care se aplicã unitar, egal şi echitabil faţã de toate subiectele vizate prin actul normativ în discuţie.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Avocatul Poporului considerã cã prevederile Legii nr. 290/2003 sunt constituţionale, fiind în deplinã concordanţã cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie. Mai mult, aratã cã instituirea acordãrii de despãgubiri sau compensaţii reprezintã rezultatul opţiunii legiuitorului, care poate decide asupra modului de reparare a injustiţiilor şi a abuzurilor din legislaţia anterioarã.
Preşedinţii celor douã Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã este competentã, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, sã soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizatã.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, în integralitatea sa, lege publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 14 iulie 2003.
Autorul excepţiei invocã încãlcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţilor publice, fãrã privilegii şi fãrã discriminãri.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la susţinerea autorului acesteia potrivit cãreia, deşi Legea nr. 290/2003, precum şi legile nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãţii şi justiţiei, precum şi unele mãsuri adiacente, au ca obiectiv repararea unor nedreptãţi şi un conţinut normativ similar, aceste acte normative reglementeazã diferit modul de acordare a despãgubirilor pentru persoanele îndreptãţite.
În acest context, Curtea constatã cã, în speţã, nu se poate pune problema încãlcãrii principiului egalitãţii în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât actul normativ criticat nu instituie un tratament juridic diferit pentru anumite categorii de cetãţeni aflate în situaţii identice, ci se aplicã tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale.
Curtea a stabilit cã principiul egalitãţii în faţa legii nu înseamnã uniformitate, aşa încât, dacã la situaţii egale trebuie sã corespundã un tratament egal, la situaţii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit.
Ca atare, tratamentul juridic diferit aplicat persoanelor care intrã sub incidenţa Legii nr. 290/2003, în comparaţie cu persoanele cãrora li se aplicã prevederile Legii nr. 10/2001 sau Legea nr. 247/2005, se bazeazã pe situaţiile diferite în care se aflã acestea. Aşa fiind, având în vedere obiectul de reglementare al Legii nr. 290/2003, şi anume acordarea de despãgubiri sau compensaţii pentru bunurile imobile avute în proprietate în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, şi pentru recoltele neculese din anul 1940, precum şi reglementarea condiţiilor de acordare a mãsurilor reparatorii, sub aspectul persoanelor îndreptãţite, Curtea constatã cã reglementarea criticatã nu aduce atingere principiului constituţional consacrat de art. 16.
De altfel, referitor la cuantumul despãgubirilor acordate persoanelor îndreptãţite, în jurisprudenţa sa în materie, precum Decizia nr. 219 din 15 februarie 2011, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 14 aprilie 2011, Curtea a statuat cã aceasta se referã la o soluţie legislativã care corespunde unei opţiuni politice ce ţine de competenţa legiuitorului, nefiind o problemã de contencios constituţional, deoarece este dreptul suveran al legiuitorului de a aprecia întinderea şi amploarea mãsurilor pe care le stabileşte prin lege.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALÃ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiatã, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despãgubiri sau compensaţii cetãţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stãrii de rãzboi şi a aplicãrii Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicatã de Victor Cantaragiu în Dosarul nr. 801/104/2010 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Definitivã şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publicã din data de 29 martie 2012.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
-------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
