Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
DECIZIE nr. 309 din 14 iunie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24 alin. (3) si (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 27 iulie 2005
Ioan Vida - preşedinte
Nicolae Cochinescu - judecãtor
Aspazia Cojocaru - judecãtor
Constantin Doldur - judecãtor
Kozsokar Gabor - judecãtor
Acsinte Gaspar - judecãtor
Petre Ninosu - judecãtor
Ion Predescu - judecãtor
Şerban Viorel Stanoiu - judecãtor
Aurelia Rusu - procuror
Madalina Stefania Diaconu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluţionarea exceptiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 alin. (3) şi (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Viorica Chifu în Dosarul nr. 2.108/2004 al Tribunalului Gorj - Secţia civilã.
La apelul nominal lipsesc pãrţile, fata de care procedura de citare este legal îndeplinitã.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiatã, arãtând ca termenele prevãzute de <>art. 24 alin. (3) şi (7) din Legea nr. 10/2001 , impuse de ratiuni de celeritate, sunt în deplina concordanta cu cerinţele art. 21 din Constituţie. Astfel, li se da posibilitatea persoanelor nemultumite de oferta unitãţii deţinãtoare a imobilului revendicat în conformitate cu <>Legea nr. 10/2001 de a se adresa justiţiei pentru recunoaşterea drepturilor acestora.
CURTEA,
având în vedere actele şi lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:
Prin Încheierea din 23 decembrie 2004, pronunţatã în Dosarul nr. 2.108/2004, Tribunalul Gorj - Secţia civilã a sesizat Curtea Constituţionalã cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 alin. (3) şi (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepţia a fost ridicatã de cãtre Viorica Chifu cu prilejul soluţionãrii unei contestaţii impotriva deciziei Ministerului Finanţelor Publice de stabilire a cuantumului despãgubirilor acordate în conformitate cu <>Legea nr. 10/2001 .
În motivarea exceptiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenta, ca <>art. 24 din Legea nr. 10/2001 incalca liberul acces la justiţie. Astfel, considera ca termenele stabilite în alin. (3) şi în alin. (7), pentru a comunica în scris unitãţii deţinãtoare dacã accepta sau refuza oferta de despãgubire prin echivalent şi, respectiv, pentru a ataca în justiţie decizia unitãţii deţinãtoare de a nu restitui în natura imobilul preluat de stat în mod abuziv, se suprapun şi impieteaza asupra efectelor pe care <>Legea nr. 10/2001 a dorit sa le producã, şi anume de a restitui în natura imobilele preluate abuziv.
Tribunalul Gorj - Secţia civilã apreciazã ca excepţia de neconstituţionalitate nu este intemeiata. În acest sens, arata ca cele doua termene prevãzute la <>art. 24 din Legea nr. 10/2001 nu se suprapun şi nu ingradesc liberul acces la justiţie, deoarece termenul de 30 de zile prevãzut de art. 24 alin. (7) "se aplica atunci când persoana indreptatita contesta modalitatea de despãgubire, respectiv mãsura de restituire prin echivalent", pe când termenul de 60 de zile, prevãzut de alin. (3) al aceluiaşi articol, se aplica "atunci când persoana indreptatita este de acord cu modalitatea de restituire prin echivalent, respectiv despãgubirile bãneşti, dar este nemultumita de cuantumul acestora".
În conformitate cu dispoziţiile <>art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicatã preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia ridicatã.
Guvernul apreciazã ca textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate. Astfel, considera ca exista o neconcordanta între momentul de la care începe sa curgã termenul de 60 de zile, prevãzut de <>art. 24 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 , şi cel de 30 de zile, prevãzut de alin. (7) al aceluiaşi articol, însã aceasta necorelare a textelor nu este un aspect de neconstituţionalitate, ci unul de interpretare şi aplicare a legii.
Avocatul Poporului arata ca textele de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, <>art. 24 alin. (3) şi (7) din Legea nr. 10/2001 nu impiedica accesul liber la justiţie, deoarece prevede ca "toate mãsurile luate de autoritãţile publice şi persoanele juridice, în baza <>Legii nr. 10/2001 , pentru stabilirea şi punerea în executare a mãsurilor reparatorii prin echivalent, pot fi atacate în justiţie de cãtre persoanele interesate". În plus, "dispoziţiile <>art. 24 alin. (3) şi (7) din Legea nr. 10/2001 sunt norme procedurale, prin care legiuitorul a stabilit reguli speciale de procedura, precum şi modalitãţi de exercitare a drepturilor procesuale, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituţie".
Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile <>Legii nr. 47/1992 , retine urmãtoarele:
Curtea Constituţionalã a fost legal sesizatã şi este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale <>art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992 , sa soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicatã.
Obiectul exceptiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile <>art. 24 alin. (3) şi (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, dispoziţii potrivit cãrora:
"(3) În termen de 60 de zile de la primirea ofertei persoana indreptatita este obligatã sa rãspundã în scris dacã accepta sau refuza oferta. Lipsa rãspunsului scris echivaleaza cu neacceptarea ofertei. [...]
(7) Dacã oferta este refuzatã potrivit alin. (3), persoana indreptatita poate ataca în justiţie decizia prevãzutã la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data comunicãrii acesteia."
În susţinerea neconstitutionalitatii acestor texte de lege autorul exceptiei invoca încãlcarea prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, potrivit cãrora:
- Art. 21 alin. (1) şi (2):
"(1) Orice persoana se poate adresa justiţiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.";
- Art. 44 alin. (1) şi (2):
"(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privatã este garantatã şi ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãţenii strãini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe baza de reciprocitate, în condiţiile prevãzute prin lege organicã, precum şi prin moştenire legalã."
Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constata ca <>Legea nr. 10/2001 a instituit o procedura administrativã sui-generis având ca obiect restituirea în natura a imobilelor preluate în mod abuziv, de cãtre stat sau de cãtre alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de destinaţia acestor imobile, deţinute la data intrãrii în vigoare de persoanele juridice prevãzute la art. 20 alin. (1). Legea conditioneaza acordarea reparaţiilor de efectuarea unei notificãri, adresatã de cãtre persoana indreptatita persoanei juridice deţinãtoare a imobilului. Pentru evitarea perpetuarii stãrii de incertitudine în ceea ce priveşte situaţia juridicã a unor asemenea imobile, <>Legea nr. 10/2001 a stabilit anumite termene în care sa se îndeplineascã procedura prealabilã a notificãrii şi sa se rezolve pe cale amiabila şi în mod mai rapid cererile de restituire a imobilelor.
Astfel, art. 21 din lege prevede ca, în termen de 60 de zile de la înregistrarea notificãrii, unitatea deţinãtoare este obligatã sa se pronunţe, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziţie motivatã, asupra cererii de restituire în natura şi sa-i comunice aceasta decizie persoanei îndreptãţite, în termen de cel mult 10 zile de la data adoptãrii.
Potrivit art. 24 din acelaşi act normativ, pentru cazul în care restituirea în natura nu este aprobatã sau nu este posibila, deţinãtorul imobilului este obligat ca în termen de 60 de zile sa facã persoanei îndreptãţite o oferta de restituire prin echivalent, corespunzãtoare valorii imobilului.
În aceeaşi logica impusa de celeritate, persoana indreptatita este obligatã la rândul sau sa rãspundã în scris dacã accepta sau refuza oferta unitãţii deţinãtoare, în termen de 60 de zile de la primirea acesteia. Dacã persoana indreptatita decide sa refuze aceasta oferta, ea va beneficia, prin interpretarea art. 24 alin. (7), de un nou termen de 30 de zile pentru a ataca în justiţie decizia unitãţii deţinãtoare prin care s-a respins cererea de restituire în natura a imobilului. Termenul respectiv curge, în mod logic, de la data la care persoana indeptatita a refuzat, în scris, oferta de restituire prin echivalent facuta de unitatea deţinãtoare a imobilului ori, în lipsa unui asemenea refuz scris, de la expirarea termenului de 60 de zile prevãzut de art. 24 alin. (3), iar nu de la data la care aceasta unitate a comunicat decizia de a nu restitui în natura imobilul respectiv. Acest termen este, asadar, în deplina concordanta cu cerinţele art. 21 din Constituţie, dând persoanei nemultumite posibilitatea de a se adresa justiţiei pentru recunoaşterea drepturilor sale.
Instituirea unui termen de decãdere pentru exercitarea drepturilor procesuale nu este de natura sa împiedice liberul acces la justiţie. Prin Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, s-a statuat ca liberul acces la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfãptuieşte actul de justiţie, iar legiuitorul are competenta exclusiva de a stabili regulile de desfãşurare a procesului în fata instanţelor judecãtoreşti.
De altfel, asupra constituţionalitãţii dispoziţiilor <>art. 24 din Legea nr. 10/2001 , Curtea Constituţionalã s-a pronunţat prin Decizia nr. 43 din 7 februarie 2001, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001, statuand ca aceste dispoziţii legale nu conţin nici o prevedere expresã care sa vina în contradictie cu art. 135 din Constituţie. În aceeaşi decizie, Curtea a mai arãtat ca aceste texte din lege nu vor putea fi aplicate decât în concordanta cu prevederile art. 135 şi ale art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi cu prevederile <>Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 24 noiembrie 1998.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al <>art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor <>art. 24 alin. (3) şi (7) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicatã de Viorica Chifu în Dosarul nr. 2.108/2004 al Tribunalului Gorj - Secţia civilã.
Definitiva şi general obligatorie.
Pronunţatã în şedinţa publica din data de 14 iunie 2005.
PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Madalina Stefania Diaconu
-----------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
